Scrisori semnate de Caragiale, Eliade, masca mortuară a lui Ady Endre, dosite într-un loc din Cluj

Unul dintre departamentele Bibliotecii Judeţene Cluj „ascunde” comori literare precum scrisori originale ale unor celebrităţi ca I.L. Caragiale, Mircea Eliade şi Lucian Blaga, fotografii de secol XIX cu oraşul reşedinţă de judeţ şi obiecte inedite, cum ar fi un carnet de trigonomterie cu semnătura lui Mihai Eminescu şi masca mortuară a lui Ady Endre, unul dintre cei mai importanţi scriitori maghiari. „Nu e nimic mai frumos decât apropierea sinceră a unui om de către alt om”, e dedicaţia care acompaniază o fotografie care îl înfăţişează la biroul de lucru pe prozatorul Ion Agârbiceanu, dedicată de către scriitor lui Ion Brad, fost membru al conducerii Uniunii Scriitorilor. Potrivit adevarul.ro, deşi făcea parte din structura centrală de conducere a PCR, Ioan Brad s-ar fi numărat printre cei care i-ar fi sprijinit pe unii scriitori, precum Agârbiceanu, de aici şi nevoia acestuia de a-i mulţumi.

Dedicaţia-aforism a celui supranumit „patriarhul literaturii române”, fiind şi preot, este o mostră minusculă din zecile de scrisori semnate de celebrităţi ale lumii literare româneşti adresate, în timp, unor personalităţi clujene. Scrisori de la celebrităţi Cele mai multe astfel de documente provin din fondul Emil Isac (1886-1954), fost poet şi publicist, fond transferat la Biblioteca Judeţeană după închiderea muzeului care a funcţionat câteva decenii în fosta casă Isac. Mobilierul transferat de la casa Aurel şi Emil Isac este cel mai pitoresc element al Departamentului şi frapează privirea prin faptul că recreează atmosfera de secol XIX început de secol XX. În partea din dreapta sunt aşezate biroul la lucru al lui Emil Isac, responsabil de Teatrelor din Transilvania şi Banat, în faţa căruia trebuie să fi avut întrevederi cu celebrităţi ca I.L. Caragiale şi George Coşbuc.

Pe casa unde a locuit Emil Isac se păstrează şi acum tabla care indică prezenţa aici, în epocă, a iluştrilor oaspeţi.    Recuzita lui Emil Isac, cu fotolii ce poartă patina timpului, lângă care se odihnesc valizele dreptunghiulare ale celui care călătoarea adesea între Cluj şi Budapesta, este locul cel mai potrivit pentru a-ţi clăti ochiul cu scrisori redactate de mâna unui Caragiale sau Eliade. Într-o vitrină specială sunt expuse câteva mostre de astfel de scrisori, în copie. „Deţinem originalele, dar nu le expunem în mod curent, pentru că lumina şi alţi factori le pot afecta”, explică Liana Vescan, responsabil al Departamentului de Colecţii Speciale al Bibliotecii. Parabola lui Caragiale I.L. Caragiale îi scrie, în 1911, lui Emil Isac, care îi solicitase o precuvântare la un volum, refuzându-l elegant: „O fată intrând în bal împodobită cu toate frumuseţile nu mai are nevoie de recomandaţia unei mătuşi. Trebuie să priceapă amândouă – şi fata, că la farmecul ei nu poate adăuga nimic vorba bătrânei – şi bătrâna, că n-are ce căuta la bal, nici în spatele tinerei, necum să-i treacă înainte şi printr-un discurs de preţioasă factură să consacre o carieră predestinată succesului”, este parabola la care recurge autorul cu fineţe, pentru a-şi justifica refuzul:   „„Aruncă-l la lumină, să îşi caute norocul în lume singur…” este îndemnul ce vizează volumul. În a doua parte a scrisorii cel mai important dramaturg al literaturii române mărturiseşte că în privinţa punerii în scenă a unei piese a lui Isac l-ar putea ajuta, cerând mai multe detalii. Scrisoarea este semnată „Caragiale” şi datată Schoneborg bei Berlin, 12-25 arilie 1911. „Umilul” Eliade Colecţiile BJC Cluj păstrează mai multe scrisori adresate de cunoscutul scriitor şi filosof al religiilor Mircea Eliade unor clujeni. Cele mai multe dintre ele fac arte dintr-o corespondenţă cu Valeriu Bologa, istoric al medicinei. „Eliade se adresează pe un ton uşor timid, păstrând o reverenţă accentuată faţă de destinatar, un specialist în medicină, considerându-se mai degrabă un învăţăcel pe lânga savantul cu care discută. În ultima scrisoare, din anii 60 îi scrie lui Bologa: ‘sper că vă amintiţi de mine…”.

Profesorul îi răspunde amuzat că îl ţine minte desigur…”, povesteşte Liana Vescan, responsabila Colecţiilor Speciale ale Bibliotecii.   În vitrina de expoziţie este păstrat extrasul dintr-o scrisoare din mai 1970 a lui Eliade către acelaşi Ion Brad, în care filosoful îşi exprimă descumpănirea cu privire la faptul că apariţia în România a ultimului său volum, „La ţigănci şi alte povestiri…”,  „se tot amână”, deşi era tipărită deja de câteva luni: „Mi-e teamă că acest volum de proză fantastică nu va mai apare, din motive care-mi scapă, dar care îmi place să cred că nu reprezintă gândul sau voinţa celor care au înălţat cetăţile şi nebănuitele vetre ale acestui popor”, scrie filosoful religiilor. Colecţia de scrisori de la Biblioteca Goga mai include epistole sau scurte note în formă originală şi de la alţi scriitori, precum Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Ion D. Sârbu, Augustin Buzura. Obiecte inedite Colecţiile speciale includ şi câteva obiecte inedite, precum masca mortuară a poetului Ady Endre, considerat unul din cei mai importanţi scriitori maghiari, păstrată de Emil Isac, dar şi un carnet de trigonometrie, procurat în anii ’90 dintr-un anticariat, care conţine autograful lui Mihai Eminescu şi o strofă compusă de acesta: „Aici imi fu stiinta/ Aici o si lasa, / N-am nici o dorinta/ De-a fi un Menesala”. Documente digitalizate De precizat că o bună parte din documentele din colecţiile speciale sun şi digitallizate, în cadrul unui proiect internaţional la care a luat parte şi biblioteca clujeană.

Clujul de altădată Cei curioşi să descopere evoluţia oraşului în ultimul secol jumătate au la dispoziţie câteva zeci de fotografii cu Clujul vechi, începând de la 1859. Sunt ipostaziate imagini inedite, care astăzi nu mai pot fi imortalizate, precum Poarta Podului, una din porţile de intrare în cetate medievală, care a rezistat până la final de secol XIX, sau vechea formă a podului Calvaria, pe care dacă acum trec autobuzele şi maşinile în perioada susprinsă în fotografie trecea un cioban cu oile.   De asemenea fotografiile ilustrează foarte bine şi evoluţia Pieţei Unirii, piaţa centrală a oraşului. Istoria locală este radiografiată şi de multiple cărţi pe tema oraşului, inclusiv tratatele de istoria Clujului ale lui Jakab Elek, din perioada 1970-1988, disponibile însă doar în maghiară.

O altă carte interesantă este cea apărută în „ediţie bibliofilă” la Budapesta, cu ocazia dezvelirii ansamblului statuar Matei Corvin din Piaţa Unirii. Cercetători şi elevi Conform reprezentantului Departamentul de Colecţii speciale, deschis zilnic, de luni până vineri, acesta este vizitat în special de cercetători interesaţi atât de partea de istorie locală cât şi de alte cărţi vechi.  Cel mai vechi volum păstrat datează din secolul XVI, fiind apărut la Veneţia. Colecţia de cărţi vechi, ceea ce presupune apariţia lor până la 1800 în cazul literaturii universale şi până la 1830 în cazul celei româneşti numără câteva sute.