La data de 18 septembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a trimis 4 scrisori Camerei Deputaților, dintre care două doar cu rol de informare, ceea ce a stârnit controverse privind poziția României în razboiul dintre Ucraina și Rusia . Acesta vine cu propuneri referitoare la războiul dintre Ucraina și parteneriatul cu SUA. Cele 4 scrisori s-au materializat în 2 hotărâri și o informare, care s-au supus la vot în Camera Deputaților
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, miercuri, de o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis prin care propune Parlamentului aprobarea înfiinţării pe teritoriul naţional a unei facilitaţi de instruire în domeniul maritim pentru pregătirea personalului ucrainean.
Sunt evidențiate evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, conturând necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene
„În urma analizei efectuate, a rezultat că România are posibilitatea de a contribui la Coaliția pentru capabilități maritime, prin găzduirea pe teritoriul național a facilității de instruire în domeniul maritim, precum și prin sprijinirea procesului de instruire a militarilor infanteriei marine din Ucraina”.
Iohannis propune aprobarea înființării pe teritoriul României a unei facilități de instruire în domeniul maritim pentru pregătirea personalului ucrainean. Scrisoarea vizează faptul că centrul ar urma să funcționeze timp de doi ani, iar România ar putea să înceteze oricând pregătirea ucrainienilor.
Totodată, în scrisoarea adresată Parlamentului, Președintele susține că „finanţarea şi planificarea sprijinului pentru dezvoltarea iniţială vor fi asigurate în totalitate de Marea Britanie”, punând în lumină importanța parteneriatului cu aceștia. „Dezvoltarea facilității în comun cu partenerul britanic va contribui la consolidarea componentei de apărare a parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie, precum și la dezvoltarea ulterioară a altor proiecte comune”.
A doua scrisoare vizează aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate și instruire NATO- NSATU. În document se arată că, pe fondul evoluției agresiunii militare a Federatiei Ruse împotriva Ucrainei, respectiv al efectelor asupra capacitätii de apărare a fortelor armate ucrainene, la Summitul NATO de la Washington, din 10 iulie, s-a decis înfiintarea unei misiuni de Asistentã de Securitate si Instruire NATO pentru Ucraina (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU).
Astfel, pe 2 octombrie a intrat în vigoare Hotărârea nr. 25/2024 pentru aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate și Instruire Nato.
Al treilea document informa Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional pentru un contingent de 35 de militari suedezi, în luna august, care vor pregăti în România militari ucraineni pentru folosirea bărcilor de asalt donate de Suedia Ucrainei. Militarii suedezi vor avea acces în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu şi în Portul militar Mangalia. Partea românească va asigura sprijinul logistic necesar pentru instruirea militarilor ucraineni (transport, hrană, cazare, combustibil), iar MApN va solicita recuperarea fondurilor prin misiunea de asistenţă militară a UE pentru Ucraina. .
Cum au fost votate cele 2 hotărâri?
Toate voturile au fost PRO, mai puțin AUR care s-a abținut.
„Ne-am abținut. Votul de abținere reprezintă matematic un vot contra. Votând abținere am votat contra oricărei implicări a României în războiul din Ucraina. Am repetat-o de foarte multe ori și în Parlament – și ieri și săptămâna trecută (septembrie), când am citit chiar în Cameră și Senat acel memoriu pentru pace al societății civile. L-am citit fragmentat în Cameră, de multe ori mi-a fost tăiat microfonul, am fost singurul grup parlamentar care i-am primit pe delegați.
Am fost singurul grup care a votat împotriva cedării sistemului de rachete Patriot. Am votat Contra la toate celelalte solicitări din trecut ale lui Iohannis. Cele 2 de ieri, la care ne-am abținut, au avut câteva nuanțe foarte importante.
Votul de abținere de ieri a fost la recomandarea d-lui general Chelaru, care a spus că, în mod contrar la ceea ce spun unii care ne acuză, solicitările au adus un mic plus de siguranță pentru România față de precedentele solicitări ale lui Iohannis. Solicitările precedente, la care am votat Contra, nu stabileau o perioadă maximă de instruire a soldaților ucrainieni și posibilitatea de încetare unilaterală din partea României a acestor instruiri.”, explică deputatul AUR Alin Coleșa.
„În cazul implicării în structurile NATO – NSATU, prin aprobarea unui punct logistic la Turda, va fi posibil un control național al modului și gradului de implicare al României la această misiune de Asistență de Securitate și Instruire. Altfel, am putea fi în situația în care militari români aflați înbaze NATO din afara țări, aflați sub comanda unor alți membri NATO, să fie folosiți fără ca România să fie implicată direct în procesul de comandă și control.”
