Comisia Europeană a lansat oficial procedura de selecție pentru noul procuror-șef european, funcție care va deveni vacantă după încheierea mandatului actualei titulare, Laura Codruța Kövesi, la 31 octombrie 2026. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28 aprilie 2025. Candidații trebuie să fie cetățeni ai statelor membre participante la EPPO, să aibă o experiență profesională relevantă în magistratură, cunoștințe solide de limbi străine (inclusiv engleză), experiență de conducere și să îndeplinească cerințele legale și morale necesare funcției. Selecția va fi realizată de un juriu format din experți de rang înalt, iar numirea va fi decisă de comun acord de Parlamentul European și Consiliul UE. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 28 mai 2025.
Comisia Europeană a lansat oficial procesul de selecție pentru funcția de procuror-șef european, punând capăt speculațiilor privind eventuala reînnoire a mandatului Laurei Codruța Kövesi. Deși numele său a fost sinonim cu EPPO încă de la înființare, bilanțul mandatului său a fost unul cu ecouri amestecate: între imaginea de simbol al luptei anticorupție și acuzații de centralizare excesivă, lipsă de transparență și conflicte cu procurori europeni delegați.
Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28 aprilie 2025 a deschis oficial cursa pentru ocuparea postului-cheie din fruntea Parchetului European. Funcția devine vacantă începând cu 1 noiembrie 2026, la încheierea mandatului Laurei Codruța Kövesi, numită inițial în 2019. Selecția pentru noul lider vine într-un moment delicat, în care EPPO are nevoie de o consolidare a credibilității, nu doar în fața infractorilor care vizează fondurile europene, ci și în ochii propriilor parteneri instituționali.
Un mandat cu lumini și umbre
Deși promovarea imaginii de „procuror european neînfricat” a dominat discursul public în jurul Laurei Codruța Kövesi, numeroase voci din mediul juridic european au criticat modul autoritar în care a fost condus EPPO sub mandatul său. Confruntările cu procurori delegați, tensiunile interne și acuzațiile privind o agendă excesiv personalizată au adus umbră asupra unei instituții care ar fi trebuit să fie un exemplu de cooperare judiciară. Mai mult, rezultatele concrete privind dosarele majore de fraudă transfrontalieră nu au reușit să impresioneze pe măsura așteptărilor inițiale.
Cine poate candida
Cei interesați de funcție trebuie să fie cetățeni ai unui stat membru participant la EPPO, să aibă experiență solidă în magistratură, calități manageriale dovedite și o carieră marcată de integritate. Sunt impuse cerințe clare privind vârsta, cunoașterea limbii engleze, moralitatea profesională, precum și obținerea unei autorizări de securitate la nivelul „EU Secret”.
O selecție sub lupă
Într-o Europă în care lupta împotriva fraudelor și corupției este adesea umbrită de interese politice și ineficiență birocratică, selecția noului procuror-șef se anunță esențială. Juriul independent va întocmi o listă scurtă, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor decide împreună cine va ocupa această funcție pentru un mandat unic de 7 ani.
Data-limită pentru transmiterea candidaturilor este 28 mai 2025, iar viitorul lider EPPO va trebui să demonstreze nu doar competență juridică, ci și capacitatea de a reconstrui încrederea și eficiența unei instituții care, sub conducerea actuală, a lăsat mai multe semne de întrebare decât răspunsuri.
