Se implinesc 72 de ani de la anexarea Basarabiei
28 iunie 1940 – 28 iunie 2012! 72 de ani de neuitare de la anexarea Basarabiei, Nordului Bucovinei si Tinutului Hertei de catre regimul criminal al Rusiei Sovietice. Masuri la Bucureşti şi Chişinau.
Astazi se implinesc 72 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, cand in urma ultimatumurilor din 26 si 27 iunie 1940 armatele comuniste sovietice au ocupat vechile teritorii ale Basarabiei, nordului Bucovinei si Tinutului Hertei, o suprafata de 50.762 km2 cu aproximativ 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici romani, transmite Romanian Global News.
Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS,Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului Romaniei la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea Romaniei „retrocedarea” Basarabiei pana pe 28 iunie si „transferul” partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica.
Pe 22 iunie 1940, cu doar cateva zile mai inainte ca URSS sa-si prezinte ultimatumul,Franta capitulase, iar Regatul Unit isi retrasese ultimele trupe din Europa, ceea ce facea ca toate garantiile de securitate date Romaniei de cele doua puteri vestice sa-si piarda orice valoare. Pe 2 iunie, Germania informase Romania ca, pentru a beneficia de garantii de securitate din partea Reichului, guvernul de la Bucuresti trebuia sa ia in consideratie negocieri prealabile cu Uniunea Sovietica.
Ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, a fost informat de partea sovietica de intentiile sale cu privire la Basarabia si Bucovina pe 24 iunie. Ribbentrop s-a aratat ingrijorat mai mult de soarta celor aproximativ 100.000 de etnici germani din Basarabia. De populatia majoritara romaneasca oricum nu ii pasa. De asemenea, Ribbentrop s-a aratat uimit de pretentiile sovietice in ceea ce priveste Bucovina, (acest teritoriu nu fusese mentionat in niciun fel in protocolul secret al pactului sovieto-german de neagresiune).
Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma in mod mincinos ca Basarabia era populata in principal cu ucrainieni: „In anul 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata in principal cu ucraineni, cu Republica Sovietica Ucraineana.”. Guvernul sovietic cerea partea de nord a Bucovinei care "„ ar reprezenta, este drept ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita U.R.S.S. si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia.”. Bucovina de nord avea unele legaturi istorice cu Galitia, care fusese anexata de URSS in 1939 ca urmare a invaziei germano-sovietice din 1939, doar prin faptul ca ambele regiuni fusesera parte a Imperiului Austro-Ungar din a doua parte a secolului al XVIII-lea pana in 1918.
Ultimatumul mai adauga: „Acum, cand slabiciunea militara a U.R.S.S. a trecut in domeniul trecutului, iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut pentru a pune in fine bazele unei paci solide intre tari, U.R.S.S. considera necesar si oportun ca in interesele restabilirii adevarului sa paseasca impreuna cu Romania la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.”.
Guvernul roman a raspuns sugerand ca este de acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme”.
Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iulie a cerut evacuarea administratiei si armatei romane din Basarabia si nordul Bucovinei in patru zile.
A doua zi, guvernul roman condus de Gheorghe Tatarescu, dupa ce primise si sfaturi din partea Germaniei si Italiei, a acceptat sa se supuna conditiilor sovietice.
Decizia de acceptare a ultimatului sovietic si de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvantului „cedare”) din Basarabia si nordul Bucovinei a fost luata in Consiliul de Coroana din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Dupa cum este consemnat in jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost urmatorul:
6 voturi pentru respingerea ultimatumului: Stefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urdareanu
20 de voturi pentru acceptarea ultimatumului: Petre Andrei, Constantin Anghelescu,Constantin Argetoianu, Ernest Ballif, Aurelian Bentoiu, Mircea Cancicov, Ioan Christu, Mitita Constantinescu, Mihail Ghelmegeanu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu, Nicolae Hortolomei, Ioan Ilcus (Ministru de razboi), Ion Macovei, Gheorghe Mironescu, Radu Portocala, Mihai Ralea, Victor Slavescu, Gheorghe Tatarescu (prim ministru), Florea Tenescu (seful marelui Stat Major al Armatei)
o abtinere: Victor Antonescu.
Dintr-o populatie de 3.776.000 de locuitori, (in conformitate cu rezultatele recensamantul din 1930), in teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici romani. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat in Romania in cele cateva zile care au urmat dupa 28 iunie. Guvernul roman a cautat sa evite, chiar daca doar temporar, un razboi cu Uniunea Sovietica. Ca urmare, toate instalatiile militare au fost cedate fara a fi distruse si fara a se trage un singur foc de arma, armata romana avand ordine stricte sa nu raspunda niciunei provocari.
Romania a cerut sprijinul englezilor, iar guvernul britanic a raspuns ca va considera orice pierdere teritoriala a romanilor ca fiind temporara. Dintre toti aliatii regionali cu care Romania avea tratate de cooperare militara, doar Turcia a raspuns ca este gata sa-si ofere sprijinul in cazul unei agresiuni militare sovietice.
Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Romane, populatia a fost anuntata in mod oficial despre existenta ultimatumului, despre acceptarea acestuia de catre Bucuresti si despre intentia guvernului de a evacuare a armatei si administratiei pe malul drept al Prutului. In conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orase cheie – Chisinau, Cernauti si Cetatea Alba – trebuiau sa fie predate sovieticilor pana la ora 14:00. Pana pe 2 iulie, noua granita de-a lungul raului Prut a fost inchisa definitiv.
Doar o mica parte a populatiei Basarabiei si Bucovinei a intampinat anexarea sovietica cu sentiment pozitiv.In zilele urmatoare, in localitatile mai importante si in unele din garile unde se adunau refugiatii pentru evacuare au avut loc incidente antiromanesti si prosovietice, in care grupuri de tineri fanatizati au atacat, despuiat, batut sau omorat preoti, intelectuali, soldati romani separati de unitate, persoane civile in curs de evacuare. Felul in care aceste grupuri au actionat, inclusiv coordonarea lor cu armata sovietica de ocupatie a lasat sa se intrevada clar esecul administratiei romanesti de a nu scapa de sub control activitatile comuniste si prosovietice in perioada imediat precedenta ocupatiei.
Unele documente militare si civile, produse in acea perioada, indica participarea unor etnici evrei din Basarabia si nordul Bucovinei in proportie mare in aceste grupuri. Totusi, acesti tineri fanatizati reprezentau o picatura minuscula in totalul populatiei evreiesti din Basarabia si Bucovina de nord, care totaliza circa 270 000 de oameni.
Din totalul comunistilor basarabeni de 285 persoane in august 1940, 186 erau evrei, 28 ucraineni, 21 rusi si 21 romani.
Cedarile teritoriale din anul 1940 au produs o amaraciune profunda si resentimente in randul populatiei romanesti si a grabit scaderea popularitatii regimului regelui Carol al II-lea. El a abdicat si a parasit tara, lasand drum liber formarii unui guvern al generalului Ion Antonescu si al Garzii de Fier. Dorinta de eliberare a teritoriilor pierdute in 1940 a fost factorul decisiv care a dus la intrarea Romaniei in luptele celui de-al doilea razboi mondial de partea Axei impotriva Uniunii Sovietice.
In cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldoveneasca, iar partea sudica a Basarabiei, Bugeacul, si nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucrainiana. Odata cu proclamarea RSS Moldovenesti, RSSA Moldoveneasca, republica autonoma „moldoveneasca” de la rasarit de Nistru, a fost impartita intre cele doua republici sovietice vecine, Moldova sovietica si Ucraina.
Anexarea Basarabiei de catre sovietici anticipeaza astfel instaurarea regimului comunist in spatiul romanesc dupa 1944. Intrucat majoritatea etnica romaneasca din Basarabia era alcatuita din tarani, iar aceasta clasa era vizata de masurile de teroare, represiunea capata, in mod indirect, un pronuntat caracter antiromanesc.
Ca si atunci si acum Germania complice cu pradatorul de la Rasarit
In prezent aceeasi axa criminala din 1940, Berlin – Moscova, alaturi de tradatori locali, doreste federalizarea si prin aceasta, rusificarea celui de-al doilea stat romanesc, ca masura extrema de a impiedica o inevitabila reunire cu Romania.
Colaj: atreiacale.info
Joi, 28 iunie 2012 romanii vor iesi in strada simbolic, la Bucuresti si la Chisinau, pentru a arata ca nu au uitat si pentru a demonstra ca merita sa traiasca impreuna intr-o noua Romanie.
Joi, 28 iunie incepand cu ora 17.30, cu plecare din Piata Victoriei spre Muzeul de Istorie se va organiza un mars, cu participare simbolica, de comemorare a celui de-al doilea rapt al Basarabiei, pentru reunirea celor doua state romanesti si impotriva intentiei de federalizare a celui de-al doilea stat romanesc, promovata ca si acum 72 de ani de axa Berlin – Moscova.
La aceeasi ora, in fata Ambasadei Rusiei de la Chisinau, romanii basarabeni se vor aduna pentru a comemora victimele ocupatiei sovietice si a reafirma dorinta de reunire a Basarabiei cu Romania, precum si refuzul ferm de federalizare a R. Moldova.
Si in acest an, la fel ca si in anii precedenti, ziua ocupatiei sovietice va fi marcata si de membrii PL prin depuneri de flori la piatra comemorativa din PMAN.
Sursa: rgnpress.ro
