Se legalizează construcțiile ilegale

Senatul a adoptat în 25 februarie 2019 în procedură de urgență, un proiect de hotărâre de legalizare a ilegalităților în urbanism.

Fără vot proiectul a trecut prin adoptare tacită. Potrivit inițiatorilor, parlamentari de la toate partidele, proiectul de act normativ prevede un set de măsuri menite să asigure limitarea extinderii locuințelor ilegale și îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor care le ocupă.

Aşezările informale sunt formaţiuni rezidenţiale ilegale cărora le lipseşte infrastructura de bază, siguranţa posesiei, condiţiile adecvate de locuire etc. În conformitate cu definiţia propusă în 2008 de către Comitetul Economic pentru Europa, o aşezare informală reprezintă o aşezare umană în care locuinţele au fost construite fără a deţine titlul legal de proprietate şi/sau utilizarea terenurilor în scopuri rezidenţiale. Aspectele legate de ilegalitate fac referire în principal la conformitatea cu normele de amenajare, zonare şi de construcţie şi, cel mai important, la situaţii de proprietate, de exemplu la ocuparea ilegală a terenurilor publice sau private. De cele mai multe ori, rezidenţii nu deţin drepturi de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor şi riscă să fie evacuaţi. Uneori această vulnerabilitate este amplificată de inadecvarea generală a locuinţelor, de accesul la servicii, transport, educaţie şi sănătate care rezultă din marginalizarea fizică şi juridică a acestor aşezări din comunitatea urbană extinsă Fenomenul nu este specific României, ci afectează la scară largă comunități din întreaga lume. Există numeroase situații în care cineva se stabilește într-un loc care nu este al lui și declară că îi aparține. De cei nevoiți să locuiască ilegal, s-ar putea lipi și cei care, cu bună știință, au procedat ilegal.

Potrivit inițiatorilor proiectului, legea este necesară deoarece cei care se află în ilegalitate au și multe probleme care rezidă din statutul lor: lipsa documentelor de identitate, acces limitat sau inexistent la infrastructura publică și la servicii sociale, supraaglomerare, sănătatea și siguranța rezidenților este pusă în pericol. Legislația actuală și politicile publice nu recunosc și nu reglementează locuirea informală. Așezări informale se găsesc te tot teritoriul țării și în mediul urban și în rural. Un studiu invocat de inițiatori arată că există 49 338 de astfel de locuințe și 63.492 de familii care locuiesc în ele. Numărul ar putea fi mai mare, chiar dublu, deoarece din cele 3.181 de unități administrativ teritoriale chestionate au răspuns doar jumătate.

Propunerea afirmă că “recunoașterea juridică a acestor realități spațiale și sociale” este singura soluție și include “limitarea extinderii necontrolate a așezărilor informale”, neglijând consecințele pe care această limitare le poate avea asupra oamenilor în cauză. Prin aceste completări propuse la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, aceștia riscă să fie criminalizați încă odată, după ce sunt deja stigmatizați și pasibili de acționare în judecată datorită “ocupării abuzive” a unor terenuri cu spațiile loca­tive informale. De asemenea, în modul în care ea este formulată, propunerea creează confuzii în legătură cu prevederile Programului de guvernare al Guvernului României (2018-2020) în ce privește “îmbunătățirea substanțială a situației romilor, cu un accent deosebit pe comunitățile de romi aflate într-o situație de sărăcie extremă”, în care se propune „rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și locuințelor deținute de romi și implementarea unor programe de reabilitare a locuințelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrității”.

Pata Rât, una din marile probleme ale Clujului

Pata Rât este zona cu cele mai multe locuinţe informale din judeţul Cluj, fapt care consitituie o problemă ultra cunoscută şi comentată de-a lungul anilor. Studiul „Pata” realizat de Adrian Dohotaru, care este de asemnea unul dintre iniţiatorul proiectului, Hajnalka Harbula și Enikő Vincze analizează aspecte ale formării așezării informale Pata Rât din Municipiul Cluj-Napoca, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj-Napoca, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii. Cercetări tematice valoroase a realizat, alături de membri grupului de cercetători de la Cluj-Napoca menționați anterior, și Cătălin Berescu în cadrul a numeroase proiecte, printre care și proiectul “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Constituirea socială și culturală a “ghetourilor țigănești” în România în context european”.

Studii mult mai numeroase au fost realizate pe tema marginalității sociale și spațiale a comunităților defavorizate, centrate mai ales pe comunitățile de romi, însă acestea nu tratează complexitatea problemelor care derivă din situația așezărilor informale în ansamblul lor. Studiul de față este în acest sens prima cercetare care analizează locuirea informală atât în contextul UE și a altor țări din spațiul post-socialist, cât și în contextul specific al realității românești, urmărind deopotrivă evoluția și scara fenomenului la nivel național și particularitățile specifice ale unor studii de caz, tocmai pentru a ilustra amploarea și complexitatea fenomenului și, în egală măsură, a soluțiilor care trebuie formulate pentru gestionarea și prevenirea răspândirii lui.

Adrian Dohotaru susţine locuinţele ilegale

Deputatul clujean, Adrian Dohotaru, este unul dintre iniţiatori. Acesta este de părere că proiectul are mai mult beneficii decât dezavantaje, argumentând că astfel vor fi recunoscute  comunitățile care locuiesc în cele mai crunte condiții și care, în momentul de față, sunt private de sprijin din partea statului. De asemenea susţine că ar fi un proiect benefic şi pentru judeţul Cluj deoarece şi aici există aşezări informale.

„În cazul în care proiectul legislativ va fi adoptat  vor fi recunoscute  comunitățile care locuiesc în cele mai crunte condiții și care, în momentul de față, sunt private de sprijin din partea statului. Astfel, sute de mii de români își pot obține actele de identitate și pot avea acces la apă curentă, la electricitate, la servicii de salubritate, la canalizare și alte servicii publice vitale pentru un trai elementar. Inițiativa noastră nu va rezolva toate problemele de locuire în condiții dificile, de marginalizare ori de accesul la o locuire de calitate. De aceea, statul român trebuie să propună o strategie a locuirii, care să pună accentul, printre altele, pe construirea de locuințe publice, pe reglementarea chiriilor ori pe preluarea de către stat și închirierea sub prețul pieței a aproximativ 10% din ce construiesc dezvoltatorii imobiliari privați. Proiectul ar fi unul benefic şi pentru Cluj, există câteva așezări informale și în județul nostru. Propunerea legislativă a fost votată de către plenul Senatului în data de 25 februarie 2019. Mai mult, propunerea a fost votată de 86 de senatori, având doar 1 vot împotrivă și 3 abțineri. De asemenea, propunerea a primit avize favorabile de la toate comisiile de analiză. De asemenea Legea se referă la așezările informale formate din cauza sărăciei și marginalizării, iar prevederile nu se aplică pentru blocurile sau alte construcții realizate fără autorizație.”, a declarat Adrian Dohotaru.