Liderii PDL au ajuns la un acord cu reprezentanţii PNL în privinţa descentralizării. Vor fi transferate anumit direcţii de la ministere în plan local, la Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale, cu păstrarea la Bucureşti a funcţiilor de inspecţie şi control. Consiliile judeţene şi cele locale vor prelua atribuţii esenţiale în Sănătate, Agricultură, Mediu, Muncă ori Cultură. În urma acestui proces, liderii locali vor avea o influenţă uriaşă în toate sectoarele vieţii publice, existând pericolul major al dezvoltării unei mafii locale fără precedent.
Liderii celor două formaţiuni de la putere, PSD şi PNL, au ţinut săptămâna trecută o conferinţă de presă în care au prezentat câteva din aspectele majore ale procesul de descentralizare, de la definirea obiectivelor, la termenul limită propus pentru realizarea proiectului sau modalitatea de finanţare.
Obiectivul descentralizării
Obiectivul esenţial al unei acţiuni de descentralizare este acela de a oferi servicii mai bune cetăţenilor. Teoretic, cu cât puterea de decizie e mai aproape de cetăţean, cu atât creşte calitatea serviciilor către cetăţeni, pentru că există un control mai direct asupra autorităţilor locale, alese direct de cetăţean.
Termen limită
Intenţia autorităţilor este ca în cel mult două săptămâni să finalizeze ultimele discuţii, să cadă de acord asupra ultimelor chestiuni cu privire la actul de descentralizare şi să pună la punct textul de act normativ astfel încât bugetul de stat pe anul viitor să ţină cont de acest proces.
Modalitatea de promovare
Referitor la modalitatea procedurală de promovare a proiectului de descentralizare, liderii celor două formaţiuni susţin că trebuie adoptată o astfel de soluţie care să asigure intrarea în vigoare a actului normativ până la 1 ianuarie 2014. Aceasta înseamnă că promovarea va fi făcută fie prin ordonanţă de urgenţă, fie ca proiect de lege în procedură de urgenţă, ceea ce înseamnă că dezbaterile publice pe un proiect atât de important vor fi practic sistate sau reduse semnificativ.
Competenţe
Ca regulă generală va funcţiona menţinerea activităţilor de control la nivelul ministerelor. De exemplu, de la Direcţia de Sănătate, se transferă în plan local instituţiile ca atare, cu competenţele care ţin de administraţie şi coordonarea activităţii medicale a spitalelor, fără competenţele de control care există acum la nivelul direcţiei sanitare.
Finanţarea
Procesul de descentralizare se realizează cu asigurarea integrală a resurselor financiare. Mai exact, sumele de bani alocate pentru direcţiile respective, banii care erau folosiţi de Ministerul Sănătăţii de exemplu pentru a finanţa activitatea direcţiilor sanitare se transferă la fiecare Consiliu Judeţean în parte, prin anexă la legea bugetului de stat. Asta doar pentru 2014. Pentru 2015 se va realiza un cost standard, aşa încât cheltuiala pe aceste atribuţii care se transferă să fie justă, corectă.
Miza şi riscurile descentralizării
Miza procesului de descentralizare este una majoră pentru liderii locali, care în momentul realizării proiectului vor fi învestiţi cu puteri uriaşe. Prin transferul acestor instituţii, Consiliile Judeţene vor controla practic aproape în totalitate, “industria” autorizaţiilor necesare tuturor afacerilor locale din mai toate sectoarele, de la sănătate sau piaţa muncii, la mediu, cultură sau educaţie. În urma procesului de finanţare care însoţeşte descentralizarea, Consiliile Judeţene vor avea acces la fonduri uriaşe, ca atare, importanţa şi influenţa Consiliilor Judeţene va creşte semnificativ.
Până în acest moment, proiectul nu lămureşte câteva aspecte esenţiale. În primul rând există pericolul ca şefii locali să folosească noile atribuţii ca instrumente de influenţă politică. Fără să existe un plafon pentru numărul de noi angajaţi în sistemul administrativ care se va forma, va exista pericolul unei supradimensionări masive a aparatului administrativ, deoarece, în plan local, liderii locali au tendinţa de a face angajări masive, deseori pe criterii politice, pentru a răspunde presiunii clientelei de partid. În astfel de cazuri, riscul major al politizării instituţiilor este faptul că nu sunt conduse de profesionişti şi sunt expuse corupţiei şi excesului major de personal.
Practic, primii beneficiari ai acestei descentralizări, actualii şefi de Consilii Judeţene şi primarii, vor avea la îndemână instrumente extrem de puternice pentru a controla viaţa economică a fiecărui judeţ. În lipsa unei societăţi civile implicate şi a unei prese puternice, există riscul major al universalizării abuzurilor.
Referitor la finanţare, nu este clar ce se întâmplă cu banii generaţi de instituţiile transferate. Vor fi redirecţionaţi către ministere sau rămân pe plan local? Cu alte cuvinte, există pericolul ca instituţiile descentralizate să rămână dependente economic de Guvern, în timp ce şefii de Consilii Judeţene le vor putea folosi ca instrumente de influenţă politica şi economică în plan local.
O problemă majoră, nelămurită încă, este cea referitoare la bunurile publice pe care le aduc cu ele aceste instituţii. Dacă până acum doar prin hotărâri de Guvern puteau trece bunuri din proprietate publică în proprietate privată, din momentul descentralizării ele vor fi la îndemâna Consiliilor Judeţene şi locale.
O miză importantă este de asemenea, accesul la fondurile europene. În acest moment, negocierea pentru fondurile europene pentru următorul exerciţiu financiar se realizează pe proiecte care nu au prevăzut descentralizarea. Est posibil ca aceasta să creeze dificultăţi atât în absorbţia fondurilor europene din actualul exerciţiu financiar, cât şi în negocierea cu Comisia Europeană pentru viitorul buget, care începe din 2014.
Un minister cu dileme
Un minister care pune probleme relativ la descentralizare este Ministerul de Interne. Pentru acesta există deocamdată două variante de lucru. Prima ar fi să se descentralizeze competenţele de ordine publică, iar primarii să capete o oarecare autoritate asupra poliţiei de ordine publică. Cea de a doua ar fi ca actuala lege a poliţiei locale să fie îmbunătăţită prin mărirea competenţelor pe care le are în acest moment. Cele două echipe, ale PSD şi PNL, se vor întâlni marţi pentru a găsi soluţia potrivită.
Crina Crainic
