Secretarul municipiului Cluj-Napoca, Aurora Ariana Roșca, a intentat două procese împotriva statului român, prin Ministerul Apărării Naționale, după ce a fost emisă decizia de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere, situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Realizare infrastructură – zonă operaţională – în cazarma 1833 Câmpia Turzii”. Aurora Roșca a susținut în instanță că suma stabilită cu titlu de despăgubire în urma exproprierii este una derizorie, fiind vorba despre un teren în extravilanul localității Luna cu o suprafață de 44.800 metri pătrați, în schimbul căreia MApN a oferit numai 14.336 de lei.
În vara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale, prin Unitatea Militară 02523, a atribuit contractul „Realizare infrastructură – zonă operaţională – în cazarma 1833 Câmpia Turzii” – contract clasificat SECRET DE SERVICIU, asocierii de firme Leviatan Design (lider), Telekom Communications România, Ubitech Construcţii şi Petrodesign. Valoarea contractului se ridică la nu mai puțin de 492.945.579 lei, fără TVA.
Pentru realizarea lucrărilor de modernizare a Unităţii Militare Câmpia Turzii a fost nevoie să se facă exproprieri în zonă, fiind emisă o decizie de expropriere, în anul 2019, care face referire și la suprafața de teren de 44.800 de metri pătrați, a cărei coproprietar este și secretarul municipiului Cluj-Napoca. Despăgubirile derizorii oferite de MApN în urma exproprierii au determinat-o pe Aurora Roșca să intenteze o acțiune în instanță împotriva statului român, prin Ministerul Apărării naționale.
Secretarul municipiului Cluj-Napoca cere o expertiză de evaluare pentru stabilirea despăgubirilor
Aurora Roșca a cerut magistraților clujeni să admită efectuarea unei expertize de evaluare care să stabilească valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă totală de 44.800 mp, categoria arabil extravilan, valoarea prejudiciului cauzat ca urmare a imposibilităţii culegerii fructelor aferente terenului supus măsurii exproprierii pentru cauză de utilitate publică și valoarea prejudiciului suferit raportat la referatele geologice, la studiile hidrologice, raportat la resursele solului şi subsolului terenului, vizând aici cu titlul exemplificativ nisipul şi pietrişul aferente. De asemenea, să evidențieze valoarea de piaţă a imobilului expropriat pentru anul în care a fost efectuată procedura.
Statul român, prin Ministerul Apărării Naționale a solicitat ca, în cadrul expertizei de evaluare, experţii să stabilească care este valoarea terenului în raport de valorile din grila notarială de la momentul emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor.
„Reprezentantul reclamantei arată că se opune solicitării formulate de pârât de evaluare în raport de grilele notarilor publici. În acord şi cu dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, una este a se determina valoarea de piaţă şi alta este să se evidenţieze valoarea din grilele notarilor publici, care nu este o chestiune de evaluare, nu este un obiectiv propriu–zis. Dacă se doreşte a se evidenţia valoarea din grilele notariale de la momentul exproprierii se depun pur şi simplu aceste grile ale notarilor publici, nu se solicită experţilor să evalueze grilele notarilor publici. Din punctul său de vedere acesta nu este un obiectiv. Reclamanta a stabilit un obiectiv cert şi anume, evidenţierea valorii de piaţă a acestui imobil – teren. Dacă se consideră că trebuie se depună grilele notariale, atunci să se depună grilele, iar nu să se determine valoarea conform grilelor notarilor publici.”, se arată în documentele cuprinse la dosarul cauzei.
Argumentul MApN, respins ca „inutil” de magistrații clujeni
La data de 29 martie 2022, magistrații clujeni au respins ca inutil obiectivul suplimentar solicitat de statul român, prin Ministerul Apărării Naționale, privind stabilirea valorii conform grilelor notariale de la momentul exproprierii.
Tot atunci, instanţa a dispus numirea unei comisii alcătuită din trei experţi evaluatori și a încuviințat ca din comisia de evaluare să facă parte doi experţi propuşi de părţi, cel de-al treilea fiind desemnat de Tribunalul Cluj în mod aleatoriu, prin tragere la sorţi.
„Pentru a verifica un cost estimativ şi un termen estimativ de efectuare a lucrării de expertiză, urmează a se întocmi adrese către membrii comisiei de evaluare, prin care li se va aduce la cunoştinţă numirea în cauză, obiectivele expertizei, onorariul provizoriu încuviinţat şi cu solicitarea expresă ca până la următorul termen de judecată ce se va stabili în cauză, să comunice instanţei care este costul estimativ şi termenul estimativ preconizat pentru depunerea lucrării.”, arată soluția instanței din martie 2022.
De atunci și până la acest moment nu s-au schimbat prea multe, în ședința publică din data de 27 ianuarie 2023 a fost consemnat faptul că au fost depuse la dosar tranzacţii imobiliare, care au fost puse la dispoziţia comisiei de experţi în vederea efectuării expertizei, iar avocatul Aurorei Roșca a învederat instanţei că experţii au fost deja la faţa locului. În lipsa raportului de expertiză, magistrații de la Tribunalul Cluj au dispus amânarea cauzei şi revenirea cu adrese către comisia de experţi, în vederea finalizării expertizei judiciare. Următorul termen de judecată a fost fixat la data de 3 martie 2023.
Cine este patronul firmei care a prins contractul pentru modernizarea Unităţii Militare Câmpia Turzii?
Societatea Leviatan Design este patronată de de Cătălin Robert Podaru, care a fost angajat al MApN timp de cinci ani ca inginer. Acesta a fost instruit timp de nouă ani la liceul militar şi la Academia Tehnică Militară. După ce a plecat din MApN, Podaru s-a transformat în antreprenor, însă se ține aproape de foștii săi colegi. Compania Leviatan Design a înregistrat în anul 2021 o cifră de afaceri de 35.708.353 de lei și un profit net în valoare de 3.834.646 de lei, cu un număr mediu de 53 de angajați. Firma de proiectare Leviatan Design se va ocupa de prima etapă din modernizarea Unităţii Militare Câmpia Turzii și va aloca aproximativ 100 de proiectanţi şi specialişti pentru prima fază a proiectului. MApN a menționat în anunţul de licitaţie publicat că „Autoritatea contractantă va opta pentru achiziţia ulterioară de lucrări de construcţii similare în condiţiile art. 102 lit. l) din OUG 114/2011 până la valoarea de 1.370.988.842,16 lei fără TVA (279 de milioane de euro).” Ceea ce înseamnă că după realizarea primei etape a proiectului va fi atribuit un nou contract care va cuprinde lucrări similare prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
