Secției Specială pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE. Curtea europeană de justiție demonstrează

Avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arată că înființare Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE, potrivit unui comunicat al instituției.

Oficialul CJUE arată că secția specială e contrară legislației europene în absența unor garanții de independență față de politic. ”Avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”, se arată în comunicatul Curții de Justiție a UE.

”Avocatul general Bobek propune Curții, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale”, se arată în comunicatul citat.

Opinia avocatului general al CJUE a fost exprimată în cauza inițiată la Curte de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România. Opinia avocatului general este un pas preliminar în proces, decizia definitivă urmând să fie luată de Curte.

Avocatul general mai arată că rapoartele periodice adoptate de Comisia Europeană în temeiul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) ”nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru”. ”Avocatul general Bobek arată că rapoartele întocmite de Comisie nu sunt obligatorii, iar instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor
astfel de recomandări. România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV”, se mai arată în comunicatul CJUE.

Sursa: G4Media

Citește aici comunicatul integral