În urmă cu două luni, atrăgeam atenția că instanța a avut nevoie de un an și jumătate să comunice o sentință care spune că firmele lui Iulian Dascălu trebuie să plătească Primăriei Iași 3,65 milioane lei, în urma unui contract de asociere dintre Consiliu Local și Iulius Group, contract ce a făcut și obiectul unor dosare la DNA. În timp ce cazul se află acum în faza de judecată a apelului, iar amânările sunt la ordinea zilei, Iulian Dascălu construiește cea de treia cea mai înaltă clădire din țară pe un teren ce i-a fost făcut cadou de Universitatea Tehnică Iași.
Iulian Dascălu a acaparat Centrul istoric al Iașiului, iar consilierii locali s-au pus preș în fața lui când, chemați din concediu de Crăciun din decembrie 2004, au votat cu ochii închiși proiectul ”Palas”. Pentru Dascălu, afacerea a mers bine, singurul păgubit s-a dovedit a fi Consiliul Local Iași, după ce omul de afaceri nu și-a plătit datoria pe care o are către bugetul local. Prin urmare, în 2015, Consiliul Local Iași a dat în judecată grupul de firme ce administrează ansamblul urbanistic Palas din Iaşi, invocând un debit neachitat de 7.606.155 lei ce reprezintă contravaloarea redevenţei din perioada 2011 – 2013, la care au fost adăugate şi penalităţile cuvenite. Datoria reprezintă ”obligaţii de plată privind contractul de asociere” dintre firmele lui Iulian Dascălu şi Primăria Iaşi, cu privire la ansamblul urbanistic Palas.
Contractul a făcut obiectul unui dosar la DNA, după ce niște oameni de afaceri din Iași au reclamat că acel teren i-a fost încredințat lui Dascălu fără licitație. Zaharia Schrotter spunea la acea vreme că, condițiile contarctuale ce privesc afacerea ”Palas” sunt evident favorabile societății Iulius Group. Afaceristul arăta că ”pentru ca Dascălu să primească acest cadou, s-au dat bani mulți! Desigur, exista și o persoană sau mai multe care i-au luat. Câți bani au fost, să stabilească procurorii! În orice țară cu o o justiție sănătoasă, a doua zi după semnarea acestui contract, mulți dintre cei care l-au avizat ar fi fost arestați”. Ce au făcut în schimb procurorii anticorupție: după cinci ani în care au cerut expertize peste expertize, fostul primar Gheorghe Nichita a fost găsit vinovat, de comiterea unor infracțiuni, dar faptele s-au prescris. Cu toate acestea, în 2010, Curtea de Apel a decis definitiv și irevocabil că afacerea ”Palas” e ilegală, deoarece ”nu s-a urmărit interesul public”. Cu toate acestea, lucrările au șantier au continuat. A mai venit a treia sentință de la Curtea de Apel București care consfințea ilegalitatea Palas, însă și de această dată autoritățile statului s-au făcut că plouă. Una dintre explicațiile apărute în presă ar fi că Iulian Dascălu este înconjurat masiv de fosți angajați importanți ai Securității sau ai SRI. În 2007, fostul șef al DNA Iași, Liviu Ionașcu a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iulian Dascălu în cazul Palas.
Au trecut anii și Dascălu nu și-a plătit datoria pe care o are față de Consiliul Local, motiv pentru care municipalitatea ieșeană a dat în judecată firmele omului de afaceri. Procesul a început în 2015 și după aproape doi ani și jumătate, Tribunalul Iași a decis că firmele Palas Holding şi Palas 1, 2, 3, 4 şi 5 trebuie ”să plătească reclamanților suma de 3.651.517,22 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente anilor 2010 parţial, 2011, 2012, 2013 şi 2014, calculate la data plăţii debitului principal, datorate pentru neplata la termen a sumei minime garantate”.
Deși sentința a fost dată în vara anului 2017, apelul a fost formulat abia în decembrie 2018, ceea ce înseamnă că sentința primei instanțe a fost comunicată după aproape un an și jumătate de la pronunțare, adică prin noiembrie 2018. Procesul se află acum pe rolul Curții de Apel Iași, însă dacă procesul se va desfășura în același ritm ”alert” ca și la Tribunal, probabil că o sentință definitivă în acest caz se va da abia în câțiva ani, luând în considerare și faptul că la primele termene de judecată s-a dispus amânarea cauzei.
Lipsit de griji, Iulian Dascălu anunță că va extinde Iulius Mall din Iași, o construcție ce va avea 120 de metri, ce ar putea fi cea de-a treia cea mai înaltă clădire din țară. Pentru realizarea acestui turn, Dascălu are la dispoziție 32.131 mp, teren ce este deținut de Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iași. Iulius Group a încheiat un contract de asociere cu instituția de învățământ superior încă din anul 1999, atunci când a demarat construcția Iulius Mall, iar, luna trecută a primit aviz favorabil din partea universității pentru extinderea ce face obiectul PUZ-ului propus Primăriei. Dascălu se afla în relații apropiate cu Nicolae Badea (decedat la sfârșitul lunii decembrie 2017), ce era fostul rector al Universității Tehnice Iași, un personaj ce nu era deloc străin cu activitățile Securității de dinainte de 1989. Așa să nu ne mirăm cum a reușit Dascălu să pună mâna pe așa terenuri valoroase…
Concurenții lui Dascălu, clienți DNA
Ideea construirii mall-ului în Iași a venit în 1998, iar primarul de atunci, controversatul Constantin Simirad l-a susținut pe Dascălu, însă investiția a picat la acel momenet din cauza opoziției fostului prefect Florin Vitan care nu a dorit distrugerea parcului din zonă. Ulterior, Dascălu s-a reorientat spre cantina dintr-un campus din Iași, iar imediat Universitatea Tehnică a simțit nevoia să organizeze o licitație, în urma căreia Iulius Group a câștigat. Singurul său concurent, Dănuț Prisecariu, a contestat licitație și brusc a dat de belele. Peste numai 3 luni lui Dănuţ Prisecariu i se deschiderea dosar de către DNA, dosar recunoscut apoi de aproape toţi politicienii şi afaceriştii importanţi ai Iaşului drept comandă şi cusut cu multă aţă albă. Logic, dosarul a şi fost desfiinţat apoi de judecători. Prisecariu a acuzat manevre ale lui Dascălu, dar nimeni nu a ţinut cont de protestele sale, aşa că Iulius Group a deschis şantierul. Tocmai când credea că va avea linişte la PALAS după executarea lui Prisecariu, Dascălu s-a trezit cu un adversar şi mai şi: Zaharia Schrotter. Acesta s-a ţinut scai de Dascălu şi a reclamat Palas-ul peste tot, iar repede s-a deschis şi un dosar la DNA.
Și la Cluj a avut loc un scandal asemănător numai cu consecințe mult mai grave. Aici, Consiliul Județean Cluj, condus la acea vreme de liberalul Marius Nicoară scosese la licitație concesionarea unui teren pentru construirea unui mall. Bătălia s-a dat între Iulian Dascălu şi Arpad Paszkany. Dascălu a reuşit să-l bată în deplasare şi să obţină terenul râvnit. După lupta afaceriștilor, doar Paskany a ieșit șifonat și s-a ales mai multe dosare penale, în care au fost implicați și jurnaliști ai Gazetei de Cluj care au fost prinși la mijloc în această luptă. Într-un final, toți cei implicați au primit achitări din partea judecătorilor, ceea ce demonstrează clar că bătăliile începute au fost clar făcute la comandă.
Chiar dacă Dascălu a evitat de fiecare dată să comenteze minunile care se ţineau scai de ele şi-l purtau din succes în succes, pentru foarte multă lume, Iulian Dascălu este considerat omul securității, cu atât mai mult cu cât în 1998, când a apărut pe statul său de plată primul general de Securitate, Gheorghe Atudoroaie, afacerile lui Dascălu au explodat brusc. Ei bine, în 1998 Iulian Dascălu, un afacerist modest, l-a angajat oficial pe celebrul Atudoroaie, securist greu înainte de 1989 şi apoi transformat de regimul Iliescu în şef al Diviziunii de Protecţie a SRI.
Foarte rapid s-au îngrămădit pe statele de plată ale lui Dascălu şi alţi generali sau colonei de Securitate (generalii Vasile Alexoae şi Tiberiu Simion, coloneii Huţanu, Dogaru, Mocanu şi Feraru sau primul şef al SRI Iaşi, Florin Vezeteu). E greu de crezut că o asemenea colecţie de oameni grei ai sistemului de informaţii, pile şi relaţii ajung doar din coincidenţă în slujba aceluiaşi afacerist. Şi sunt doar o parte din toți securiștii din jurul lui Dascălu…
Cu așa spate asigurat, să nu ne mirăm de afacerile lui Dascălu, afaceri la care mulți nici nu visează. În opt ani, Dascălu a construit opt mall-uri în Românie, ce au pornit scandaluri ce au fost băgate sub preș de autorități.
Dascălu a avut peste tot opozanți extrem de puternici – la Iași s-a izbit de Dănuț Prisecariu (patronul celui mai influent canal media local – TELE M – și prieten intim cu primarul și cu șeful partidului de guvernământ la începuturile afacerilor lui Dascălu), la Timișoara a trecut peste „conţii” Cristescu (doi fraţi extrem de puternici, cotaţi de Forbes şi Capital între primii 10 bogătaşi ai ţării) iar la Cluj l-a bătut zgomotos pe Arpad Paszkany (ce era patronul echipei de fotbal CFR Cluj, finanţatorul nr. 1 al primarului de Cluj).
