Şefi la DNA numiţi pe şest

Şefi la DNA numiţi pe şest
Procurorul General al Romaniei, Laura Codruţa Kovesi risca sa fie suspendata de ministrul Justiţiei, Titus Corlaţeanu, pentru ca a prelungit mandatele şefilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie fara a-l inştiinţa pe ministru. Pe de o parte, Kovesi spune ca legea i-a dat acest drept, dar pe de alta parte, specialiştii in drept sunt de parere ca propunerile pentru funcţiile de conducerile in cadrul acestor parchete se fac la propunerea ministrului Justiţiei.

Saptamana trecuta, Laura Codruţa Kovesi le-a prelungit mandatele adjuncţilor procurorului şef din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Carmen Galca şi Laura Oprean, dar şi mandatul  şefului Secţiei a II-a pentru combaterea faptelor conexe celor de corupţie, Doru Ţulus. Toţi aceşti procurori vor mai ramane in aceasta funcţie pentru cel puţin jumatate de an, perioada noii delegari in funcţie.  Ei continua, astfel, mandatele in care au fost numiţi de Traian Basescu in urma cu trei ani. Aceşti procurori sunt implicaţi in instrumentarea unor dosare cu tente politice. Spre exemplu, procurorul Ţuluş este şeful secţiei in cadrul careia se ancheteaza dosarele medicilor şi poliţiştilor acuzaţi ca ar fi tergiversat punerea in aplicare a mandatului de arestare emis pe numele lui Adrian Nastase.
Conform specialiştilor in drept, Kovesi nu ar fi avut dreptul de a prelungi mandatele respective.
“Sa spunem ca mandatele au expirat la sfarşitul lunii, care a fost zi nelucratoare, astfel ca din punct de vedere tehnic, posturile devin vacante pe 2 iulie, prima zi lucratoare. Astfel ca, este posibil ca procurorul general sa fi semnat prelungirea mandatelor inainte ca ele sa fi expirat. Aşa ca, putea sa vina Corlaţeanu cu orice propunere ca ea nu putea fi pusa in practica. Cu toate acestea, conform art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor,Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele Romaniei, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, spune avocatul clujean.
Conform declaraţiilor facute cu ocazia sarbatoririi Zilei Justiţiei, Procurorul General Laura Kovesi a declarat public ca nu avea nici o obligaţie sa al informeze pe ministrul Justiţiei ca mandatele procurorilor respectivi au expirat şi ca şi-a arogat dreptul de a prelungi delegarile procurorilor pentru ca nu a primit nici o propunere.

Corlaţeanu spune ca poate veni oricand cu propuneri

Cu ocazia aceluiaşi eveniment, ministrul Titus Corlaţeanu a declarat ca totuşi el poate face numirile in orice moment, destituindu-i astfel pe procurorii a caror mandate au fost prelungite cu inca 6 luni. „Mandatele respective au expirat in mod obiectiv şi exista teoretic aceasta posibilitate a prelungirii prin delegare a mandatelor pe un termen determinat. Ministrul Justiţiei, care nu a fost informat oficial, formal, in legatura cu trecerea la prelungirea delegaţiilor, deşi dintr-un anumit punct de vedere putea sa fie predictibila aceasta chestiune, poate face şi maine, şi peste o saptamana propuneri, poate sa faca propuneri care dupa dezbaterea şi avizul CSM sunt supuse confirmarii sau infirmarii de catre preşedinte, care poate adopta decizii in dublu sens. O eventuala propunere astazi sau maine intr-un context politic extrem de framantat, de agitat, care propunere eventual ar introduce un element de reacţie negativa la nivel prezidenţial şi practic ar induce ideea unui nou conflict suplimentar, cred ca o astfel de contradicţie ar genera mai mult efecte nefavorabile şi ar putea avea influenţa asupra raportului din iulie. Mai mult decat atat, acel raport se leaga foarte mult de o decizie pe care Romania o aştepta de mai bine de un an – aderarea la spaţiul Schengen. Astfel incat, fara sa spun ca nu voi face propuneri, voi face, şi le voi face pe baza respectarii criteriilor pe care le-am evocat, profesionalism, independenţa, integritate”, a explicat ministrul.

Cei trei procurori

Laura Oprean provine din “şcoala” de procurori clujeni şi timp de şase ani a ocupat funcţia de şef al DNA Cluj şi in 2009 a fost promovata in funcţia de procuror şef adjunct al DNA. Dupa terminarea facultaţii de Drept, in 1998 s-a angajat ca procuror la Alba Iulia de unde, dupa doi ani, s-a transferat la parchetele clujene.
La Cluj, printre dosarele care au propulsat-o se numara cazul Leontiuc, in care l-a acuzat pe pastorul luteran Marius Leontiuc de inşelaciune imobiliara. Insa, in cazul neamţului Ottmar Erich, gasit vinovat ca a vandut fara a avea acest drept o parte din Combinatul de Utilaj Greu (CUG) Cluj, Oprean nu a vazut vina lui Ottmar şi i-a dat verdictul de neincepere a urmaririi penale şi a declinat cazul catre procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj.
Laura Oprean a anchetat şi un dosar in care a fost implicat Arpad Paszkany. Dosarul care s-a incheiat cu neinceperea urmaririi penale viza modul in care s-a vandut terenul de circa 34 de hectare de catre o companie de stat societaţii „Polus”, reprezentata la acea data de Paszkany. Pe acesta s-a construit complexul comercial „Polus Center”. In aceasta ancheta, procurorul care a decis scoaterea de sub urmarire penala a invinuiţilor şi inchiderea dosarului a fost Laura Oprean.
Celalalt procuror, Doru Ţuluş, a fost gasit responsabil de inspectorii CSM pentru diverse deficienţe precum inregistrarea eronata a actelor de sesizare, fapt ce a dus la nesoluţionarea la timp a unor cauze. „Astfel, pe langa faptul ca nu se efectueaza cu celeritate activitaţi de urmarire penala, soluţiile ce se adopta in astfel de plangeri nu işi gasesc fundament in dispoziţiile legii de procedura penala”, concluzioneaza inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Raportul Inspecţiei Judiciare concluzioneaza ca, prin neinregistrarea imediata a actelor de sesizare şi delegarea in caz a procurorului pentru efectuarea urmaririi penale, se intarzie, in mod nejustificat, activitaţile de urmarire penala ce se impuneau a fi efectuate in raport de specificul cauzelor. De exemplu, in 2007 a fost inregistrata plangerea penala formulata de directorul general al unei instituţii, prin care se solicita efectuarea de cercetari penale faţa de un procuror, pentru posibile fapte de corupţie. „Printr-un ordin rezolutiv inscris pe un bilet, ataşat plangerii şi nedatat, procurorul şef de secţie Doru Florin Ţuluş a solicitat procurorului şef adjunct formularea unui punct de vedere pe marginea sesizarii”, se arata in raport.
Ulterior, procurorul şef adjunct solicita repartizarea lucrarii la un alt procuror, cu motivarea ca, la sesizarea aceleaşi instituţii, efectuase cercetari impotriva aceluiaşi procuror adoptand o soluţie de neincepere a urmaririi penale şi declinare intr-un alt dosar, deşi obiectul respectivei cauze penale era diferit de conţinutul plangerii deja soluţionate. La o zi dupa intocmirea referatului, plangerea penala a fost inregistrata in Registrul de intrare – ieşire a corespondenţei şi repartizata procurorului şef de serviciu pentru verificari, conform ordinului rezolutiv al procurorului şef de secţie, Doru Florin Ţuluş.
Celalalt procuror, Carmen Galca nu s-a remarcat prin nici un dosar instrumentat, conform unor surse judiciare, ea preferand dictonul “Capul plecat, sabia nu-l taie”.

“I Have a Dream” (!)
“Daca intram intr-un blocaj politic suplimentar, daca intram intr-o contradicţie suplimentara, ţara va pierde. Acesta este motivul pentru care eu ieri (sambata de la sfarşitul lunii iunie, n.red.) nu am facut inca aceste propuneri. Acesta este motivul pentru care aştept totuşi şi voi reflecta in zilele urmatoarea daca voi face aceste propuneri inainte de Raportul de ţara sau dupa. Eu ca ministru al Justiţiei sunt obligat sa ţin cont de interesul societaţii romaneşti, de interesul Romaniei, dar şi de interesul, in egala masura, ca cei care vor conduce aceste instituţii importante – DNA, Parchetul General – sa corespunda unor aşteptari uriaşe ale cetaţenilor legate de independenţa, integritate şi imparţialitate in ceea ce fac”, a declarat ministrul Justiţiei, Titus Corlaţeanu.

Ştefan Trandafir