Anul trecut, inspectorii Curţii de Conturi a României au făcut mai multe controale la administraţiile şi regiile clujene în urma cărora au fost descoperite “abateri generatoare de prejudicii” şi plata unor sporuri neprevăzute în grilele de salarizare care, însumate la nivelul judeţului Cluj, ajung la peste 5,6 milioane de euro. În această situaţie, inspectorii financiari nu au făcut nici o sesizare penală pentru a se deschide o anchetă pentru recuperarea banilor, Direcţia Naţională Anticorupţie nu s-a autosesizat, singurele măsuri care s-au luat fiind cele de “emitere a unor decizii” de recuperare a banilor.
Dacă în urmă cu câteva săptămâni, „Gazeta de Cluj” vă prezenta rezultatele controalelor făcute în 2009 de inspectorii Curţii de Conturi a României la mai multe instituţii clujene, reporterii săptămânalului au intrat în posesia raportărilor făcute de inspectorii fiscali care au controlat anul trecut regiile şi administraţiile din judeţ. Chiar dacă de la Bucureşti au fost “trâmbiţate” măsuri de austeritate, la Cluj, şefii instituţiilor au “jonglat” cu o serie de fonduri pe care, în urma controalelor, inspectorii Curţii de Conturi le-au catalogat drept “abateri generatoare de prejudicii”. Suma acestor abateri se ridică, la nivelul judeţului, la câteva milioane de euro. În mod firesc, contribuabilul se întreabă dacă aceşti bani se pot recupera. Drept răspuns, reprezentanţii Curţii de Conturi a României spun că, de obicei, nu se adresează Poliţiei sau Parchetului cu plângeri pentru delapidarea sau fraudarea acestor sume de bani, varianta preferată fiind de emitere a unor decizii de recuperare a banilor şi, în cazuri extreme, de deschidere a unor procese, pe cale administrativă, de recuperare a acestor bani. Însă, procesele pot dura ani buni, pentru că legile procedurale permit recursuri şi reveniri care nu fac altceva decât să cheltuie bani în plus de la administraţiile respective. “Noi, în rapoartele făcute de inspectorii nostri, nu am folosit termenul de fraudă sau delapidare. În cazul în care sunt descoperite nereguli, inspectorii pot emite decizii de recuperare a sumelor respective de bani sau de remediere a situaţiilor contabile greşite, iar entitatea financiară controlată trebuie să le respecte. În această situaţie, dacă entitatea respectivă este nemulţumită de decizia emisă de inspectori, poate deschide un proces de contestare sau Curtea de Conturi poate, la rândul ei, să deschidă o serie de procese pentru remedierea situaţiilor contestate”, spune unul dintre reprezentanţii Serviciului de Relaţii cu Publicul din cadrul Curţii de Conturi a României. Pe de altă parte, după cum am prezentat în articolele anterioare, în cazul unor nereguli făcute publice de rapoartele Curţii de Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu se autosesizează, procurorii aşteptând plângerile inspectorilor. Astfel, apare un cerc vicios în care reprezentanţii administraţiilor şi regiilor locale îşi permit să facă “abateri generatoare de prejudicii” sau să acorde sporuri sau indemnizaţii care nu sunt prevăzute în grila de salarizare. Inspectorii Curţii de Conturi îşi fac rapoartele, emit decizii de impunere, dar nu fac sesizări instituţiilor care ar putea lua o atitudine coercitivă faţă de persoanele care se fac vinovate de diferitele nereguli, iar procurorii sau poliţiştii, care ar putea ancheta aceste situaţii, nu iau nici o atitudine pentru că nu sunt sesizaţi. Astfel, neregulile rămân, de cele mai multe ori, la stadiul de a fi constate.
Statul dator la Stat
Controalele inspectorilor Curţii de Conturi a României au fost făcute la sfârşitul anului trecut. La Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Cluj, în urma controalelor, s-a descoperit că „entitatea verificată a recuperat de la Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj suma plătită nelegal şi dobânzile aferente acesteia, prin virarea sumei de 56.435.000 lei cu ordinul de plată nr. 2412 şi 2413 din 26.11.2010. Suma totală de 56.435 lei a fost virată de către RAADPP Cluj la Consiliul Judeţean Cluj, lucrările fiind finanţate din transferuri primite de la acesta. Conducerea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat a Judeţului Cluj, va stabili – în temeiul art. 33, alin.3. din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi a României, republicată – întinderea prejudiciului cauzat entităţii urmare plăţilor efectuate pentru lucrările de întreţinere curentă și periodică a drumurilor judeţene, pentru toate lucrările contractate și achitate pe perioada supusă verificării, respectiv 01.01.2008 – 30.06.2010 și va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii”, se arată în raport. La Centrul Agrotransilvania Cluj, “în timpul controlului a fost întocmit Ordinul de plată nr. 364/24.11.2010 în valoare de 34.072 lei (20.161 lei sumă de bază și 13.911lei majorări de întârziere), prin care a fost restituită Consiliului Județean Cluj subvenția utilizată nejustificat. Abaterea constatată s-a remediat prin înregistrările contabile efectuate cu nota de contabilitate nr. 11/11.11.2010, pentru suma de 426.339,39 lei, din care valoarea de intrare a utilajului de 378.361,25 lei, la care se adaugă modernizarea în sumă de 1.808,86 lei şi amortizarea necalculată în sumă de 46.169,28 lei. În timpul controlului s-au emis facturi pentru încasarea penalităţilor în sumă de 32.834,08 lei, datorate de chiriaşi la facturile de chirie şi utilităti neîncasate în termen, la 30.09.2010. Cu Nota de contabilitate nr.25/25.11.2010, facturile în cauză s-au înregitrat în contul 411 „Clienţi””, arată raportul.
Consiliul Judeţean pus să îşi facă “autocritica”
În cadrul celor două dintre cele mai mari administraţii clujene, “abaterile generatoare de prejudicii” s-au ridicat la câteva milioane de lei. La Consiliul Judeţean Cluj, abaterile constatate au fost evaluate la peste 2,1 milioane de lei. Ca abateri cauzatoare de prejudicii, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că administraţia judeţeană clujeană se face vinovată de cheltuieli neprevăzute în legislaţia în vigoare, reprezentând sporuri şi alte drepturi băneşti, care exced cadrul legal reglementat în sumă de peste 1,7 milioane de lei. Conform raportului, în urma controlului, “conducerea Consiliului Judeţean Cluj va stabili întinderea prejudiciului urmare plăţii unor indemnizaţii, sporuri şi alte drepturi în bani care exced cadrul legal reglementat privind salarizarea personalului din instituţiile bugetare şi va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii. Se vor calcula, înregistra în evidenţa contabilă şi regulariza cu bugetele publice contribuţiile aferente drepturilor acordate necuvenit.” În cadrul Primăriei Câmpia Turzii, la capitolul „Abateri generatoare de prejudicii”, inspectorii financiari au descoperit că prin „Cheltuieli neprevăzute de legislaţia în vigoare” s-au scurs din bugetul instituţiei peste 1,3 milioane de lei. “În timpul misiunii de audit, organul fiscal al autorităţii publice locale a procedat în baza art.83(4) din Codul de procedură fiscală, la stabilirea din oficiu a taxei datorate bugetului local, emițând decizia de impunere nr.215/15.06.2010, prin care a fost stabilită în sarcina SC Fad Aranjament și Design Floral SRL cu sediul în Turda, o taxă pentru eliberarea autorizaţiei de excavare datorată în sumă de 1.304.477 lei, decizie transmisă cu scrisoarea recomandată nr. DIV00005472 din 15.06.2010 fiind preluată în evidenţele fiscale ale unităţii administrativ teritoriale potrivit borderoului de debite 16310/15.06.2010 şi înregistrată în evidenţa contabilă prin NC nr.306/2010. De asemenea, a fost emisă Decizia nr.20 din 22.07.2010, privind întinderea prejudiciului determinat de efectuarea de cheltuieli şi plăţi nelegale pentru personalul român trimis în străinătate în vederea îndeplinirii unor misiuni cu caracter temporar şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii”, se arată în raport.
Primăria se joacă cu fondurile
La Primăria Cluj Napoca, la capitolul abateri generatoare de prejudicii, inspectorii au descoperit că s-au cheltuit peste 14 milioane de lei cu „Cheltuieli neprevăzute de legislaţia în vigoare”, reprezentând sporuri şi alte drepturi băneşti. Conform raportului, “conducerea Primăriei municipiului Cluj-Napoca va stabili întinderea prejudiciului ca urmare a plăţii unor indemnizaţii, sporuri şi alte drepturi bănești care exced cadrului legal reglementat privind salarizarea personalului din instituţiile bugetare și va dispune măsuri pentru recuperarea acestuia, în condiţiile legii”. De asemenea, în cadrul acestei administraţii, conform Auditului performanţei modului de alocare și utilizare a fondurilor publice pentru acțiuni cu caracter social – cultural, festiv și sportiv la Primăria municipiului Cluj Napoca (Perioada efectuării acțiunii de audit: 02.04.2010 – 30.04.2010), “strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pe perioada 2007 – 2013 nu este susţinută de programe anuale elaborate de structurile de specialitate ale primăriei, care să cuprindă totalitatea acţiunilor cu caracter social – cultural, festiv şi sportiv derulate în anul 2009, obiectivele propuse şi indicatorii de performanţă preconizaţi. Nu au fost îndeplinite toate condiţiile legale privind asigurarea transparenţei şi publicităţii în ceea ce priveşte atribuirea de contracte de finanţare nerambursabilă în anul 2009, întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României programul, anunţul de participare, anunţul de atribuire a contractelor şi raportul cu privire la contractele încheiate în anul 2009 cuprinzând programele finanţate, beneficiarii şi rezultatele obţinute. Prin contractele de finanţare nerambursabilă încheiate nu au fost stabiliţi indicatori de performanţă (număr de participanţi, venituri încasate, cheltuieli /participant, etc.) în vederea analizării ulterioare a modului de îndeplinire a acestora şi posibilitatea comparării cu rezultatele obţinute în anii precedenţi, astfel încât, determinarea performanţei evenimentelor este greu de realizat. Municipiul Cluj-Napoca deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport, contrar prevederilor legale. Au fost alocate fonduri publice în anul 2009 pentru susţinerea unor activităţi sportive în condiţiile în care nu au fost stabilite obiective specifice şi rezultate evaluabile pe baza unor indicatori precişi. Astfel, în luna martie a anului 2009, municipiul Cluj-Napoca a cumpărat cu suma de 2.000.000 lei, un număr de 200.000 acţiuni la SCS FCM „Universitatea” Cluj SA, la o valoare nominală de 10 lei/acţiune, iar în luna iulie a vândut pachetul majoritar de acţiuni, respectiv 1.073.324 acţiuni, la preţul de ofertă de 0,47lei/acţiune, preţul de vânzare fiind stabilit printr-un raport de evaluare însuşit de Consiliul local.”
18.700.000 de lei este suma aproximativă constată ca abateri generatoare de prejudicii la principalele primării din Cluj şi la CJ Cluj
Răzvan Robu
