Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa ( ABAST ) a atribuit o licitaţie pentru cumpărarea unui utilaj de cosire în pantă în valoare de jumătate de milion de lei firmei Planeo Trading din Cluj-Napoca. Însă, în urmă cu doi ani de zile, ABAST a cumpărat, tot cu jumătate de milion de lei, acelaşi utilaj de la aceeaşi companie. În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat cum, potrivit unui audit făcut la ABAST, ultimii doi directori (Marius Mânzat şi Mircea Itu) care s-au perindat pe la şefia instituţiei au făcut prăpăd. Licitaţii cu dedicaţie prin care s-au cumpărat linguri la suprapreţ şi neverificarea balastierelor sunt doar câteva nereguli depistate de auditori. În momentul de faţă, Mânzat este director dezvoltare investiţii.
În 2013, ABAST avea nevoie să cosească în pantă şi a făcut o licitaţie pentru a cumpăra un utilaj pentru acest lucru. În 16.10.2013, cei de la ABAST au atribuit licitaţia firmei Planeo Trading din Cluj Napoca, care a livrat echipamentul pentru suma de 403.000 de lei, fără TVA.
În urmă cu câteva zile, cei de la ABAST au repetat licitaţia pentru exact acelaşi utilaj şi a câştigat exact aceeaşi firmă, Planeo Trading. De această dată, preţul a fost mai mare: 427.400 de lei, fără TVA. De asemenea, anul trecut, tot cei de la ABAST au cumpărat de la Planeo Trading un tractor în valoare de 233.800 de lei.
În 2009, această societate a vândut companiei naţionale de stat Romgaz tractoare în valoare de 8,7 milioane de lei, plus TVA.
Firma Planeo Trading este deţinută de Ana Ielcean, iar anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de lei şi datorii de peste 2,1 milioane de lei.
Reprezentanţii ABAST spun că ”utilajul multifuncţional pentru cosire în pantă la care faceţi referire a fost achiziţionat în cadrul Proiectului cu finanţare europeană (din Fondul European de Dezvoltare Regională) “Pe două roţi între Turulung şi Magosliget HURO 1101/015/1.1.1”, prin cerere de ofertă online, publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
În cadrul acestui proiect finanţat din fonduri europene este în curs de realizare o pistă pentru ciclişti. Acest utilaj va fi folosit pentru executarea lucrărilor de întreţinere a pistei, greutatea sub 1000 de kilograme permiţând rularea pe taluzurile digului, fără a distruge pista. Totodată, utilajul permite şi montarea unei lame pentru deszăpezirea pistei.
Arealul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa cuprinde 5 judeţe (Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj), iar lungimea totală a cursurilor de apă codificate din bazin, pentru care este necesar să se execute lucrări de cosire şi de întreţinere, în conformitate cu Programul Tehnic aprobat este de 7828 de kilometri. Pe lângă avantajul productivităţii, folosirea utilajului multifuncţional pentru cosire în pantă permite optimizarea resurselor umane şi de timp”.
Aceste contracte gestionate de ABAST se află în tiparul celor reclamate de un audit al Curţii de Conturi a României pentru perioada 2008–2009, timp în care instituţia a fost condusă de Marius Mânzat şi Mircea Itu.
“Din punct de vedere a exploatărilor din balastiere, s-au identificat 29 abonaţi cu exploatare 0 în anul 2008 şi 46 abonaţi cu exploatare 0 în anul 2009. Responsabilii balastierelor din SGA-uri nu au putut face dovada deplasărilor în locaţiile autorizate şi a încheierii notelor de constatare – pentru neexploatare (excepţie SGA Sălaj).
Este de neînţeles cum s-a exercitat controlul pe fiecare locaţie, dacă responsabilii de balastiere şi conducerea SGA-urilor nu a identificat balastierele fără autorizaţie (în număr de 15 pe 2008 şi 18 pe 2009 la SGA Maramureş, neridicate de beneficiari la data auditării). Deficienţele prezentate nasc suspiciuni asupra scurgerii de venituri datorită controalelor superficiale şi lipsei de proceduri scrise. Investigaţiile conduc la concluzia că nici după expirarea autorizaţiei, SGA-urile nu monitorizează locaţia balastierei pentru a se asigura că beneficiarul şi-a încheiat definitiv exploatarea în perimetrul atribuit prin actul de reglementare şi deci nu exploatează ilegal”, arată auditul.
În momentul de faţă, Marius Mânzat se află, în continuare, în schema conducerii ABAST.
Itu şi Mânzat au dat linguri la sinistraţi
Însă partea cea mai flagrantă a modului cum Marius Mânzat şi Mircea Itu au condus instituţia o constituie licitaţiile. Licitaţiile organizate au fost elaborate astfel încât pragul maxim al unei licitaţii să nu treacă 15.000 de euro, formulă preferată pentru ca licitaţia să aibă forma unei achiziţii publice, metodă preferenţială pentru “contractele cu dedicaţie”.
“Achiziţiile din 2009 au fost structurate într-o manieră care să asigure pragul valoric sub 15.000 euro şi s-au adresat numai stocului de apărare. Cuantumul valoric a achiziţiilor pentru apărare a atins 1.216.961 lei, din care s-a achitat până la 26.02.2010 suma de 1.015.804 (ultima dată de efectuare a plăţii). Furnizori de bunuri destinate stocului de apărare sunt două firme: ARSIS TUB INVEST SRL şi DITSDRI SRL. Evidenţa contului furnizori arată că la data efectuării auditului, instituţia datora 107.385 lei societăţii ARSIS TUB INVEST şi 93.772 lei societăţii DITSDRI SRL. Studiind documentele justificative care stau la baza achiziţiei directe pe anul 2009 se constată că sunt lipsite de fundamentare. Spre exemplu: nota justificativă nr. 25/31.07.2009, argumentează achiziţia de cuţite, linguri, furculiţe, felinare, lanterne cu acumulatoare reîncărcabile, însemnând 36.985 lei pentru “Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor”. Desigur că utilitatea lor în instituţie este greu de acceptat, dar mai ales preţul unitar de 8,5 lei/lingură, 11 lei/ furculiţă sau 250 lei/lanternă. Nota justificativă 9/30.07.2009, justifică achiziţia directă de 50.250 lei în baza referatului de necesitate nr. 5/27.07.2009 de la Compartimentul Sănătate şi Securitate în Muncă, inclus la cod bugetar 20.05.30 (material pentru protecţia muncii). Întrebarea care se pune este ce securitate şi sănătate în muncă poate asigura toporul, găleata, ranga PSI, eventual securitate “în caz de incendiu” şi bineînţeles cu preţul unitar peste valoarea de piaţă. Ofertele de preţ, de regulă de la firme deja cunoscute precum “Fluid Pres” nu au fost în măsură să combată justa valoare ofertată de cele selectate în urma competiţiei. La solicitarea certificatelor de garanţie, responsabilul Compartimentului Achiziţii Lucrări ing. Rodica Gligan confirmă că instituţia nu deţine astfel de documente. Bunurile achiziţionate nu au fost recepţionate aşa cum prevedea legislaţia în materie: cu atestări de calitate, certificate de garanţie, buletine de încercare, instrucţiuni de exploatare, etc”, se arată în raport.
Cele două societăţi au fost înfiinţate în aceeaşi zi cu scurt timp înainte de licitaţie (1 iunie 2009), iar coincidenţa continuă şi faptul că ocupă acelaşi sediu în Bucureşti. Pentru toate aceste nereguli nimeni nu a fost tras la răspundere.
Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa cuprinde
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj
