Şefii Transylvania Trust ţin secrete sumele de bani care intră în conturile fundaţiei şi ar trebui folosite la restaurarea Castelului Banffy. De ani de zile, Castelul Banffy se află într-o stare deplorabilă, chiar dacă există o fundaţie, Transylvania Trust, care, se presupune, ar trebui să se ocupe de reabilitarea lui. Această fundaţie a fost condusă de fostul secretar de stat din Ministerul Culturii, Csilla Hegedus, iar acum preşedintele fundaţiei este tatăl ei, Szabo Balint.
Din 2013, la Castelul Banffy se organizează Festivalul Electric Castle care, de la prima ediţie, a avut succes fiind unul dintre cele mai bine cotate evenimente din zonă. Între organizatorii festivalului şi administratorii fundaţiei Transylvania Trust există un contract de închiriere a locaţiei respective, însă suma este secretă.
Andi Vanca, purtătorul de cuvânt al Festivalului Electric Castle, spune că suma de bani pe care organizatorii festivalului o plătesc Fundaţiei Transylvania Trust este secretă. ”Atât vă pot spune: suma de bani care ajunge la Fundaţia Transylvania Trust este secretă. Noi nu putem şti ce fac ei cu banii respectivi”, a declarat Vanca.
De cealaltă parte, cei de la Fundaţia Transylvania Trust spun că nu pot divulga suma. ”Contractul cu organizatorii festivalului Electric Castle este unul privat. Nu sunt autorizată să dau răspunsuri la aceste întrebări”, a declarat Berki Timea, responsabilul de proiectul de reabilitare a Castelului Banffy.
Nici Csilla Hegedus nu poate spune prea multe lucruri referitoare la relaţia pe care o are cu fundaţia care administrează Castelul Banffy. ”Eu nu mă ocup de aşa ceva”, a repetat Csilla Hegedus. La insistenţele reporterilor Gazeta de Cluj, Hegedus a punctat doar că face parte din consiliul director al fundaţiei. ”Vă pot spune doar că fac parte din consiliul director. Atât!”, a mai declarat Hegedus.
Problema faptului că sumele de bani ale fundaţiei sunt secrete constă în faptul că această fundaţie, care a primit fonduri de la bugetul public, a început un proiect de reabilitare a castelului din Bonţida, dar în urmă cu câţiva ani lucrările s-au stopat iar banii par că s-au cheltuit în cu totul altă parte.
Tati preferă lucrul la stat
Până anul trecut, Csilla Hegedus a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, pe vremea când ministru era Kelemen Hunor. Ea a ocupat şi funcţiile de preşedinte al Administraţiei Fondului Cultural Naţional ( AFCN ) şi de preşedinte al Fundaţiei Transylvania Trust, fundaţia care se ocupă de administrarea şi reabilitarea Castelului Banffy din Bonţida. Pe vremea când ocupa cele două funcţii, de şef al AFCN şi preşedinte al fundaţiei Transylvania Trust, Hegedus şi-a acordat 1,5 milioane de euro pentru reabilitarea Castelului Banffy.Asta în situaţia în care domeniul Banffy din Bonţida a fost concesionat de administraţia comunei prinţului Charles.
În cadrul fundaţiei Transylvania Trust lucrează şi Szabo Balint, tatăl lui Csilla Hegedus. Acum el este preşedintele acestei fundaţii. Balint este şi patronul firmei Utilitas, care se ocupă, ca principal domeniu de activitate, de restaurarea de monumente. Prin intermediul acestei firme, tatăl lui Hegedus a câştigat contracte de milioane de lei de la diferite instituţii de stat. Spre exemplu, această societate a primit contractele de restaurare pentru Ruinele cetăţii Károlyi, Biserica Evanghelică din Bistriţa Năsăud, Castelul Károlyi din Satu Mare, Casa Kós Károly din Cluj Napoca, etc.
Un pont pentru Hegedus
Recent, în cadrul unor întâlniri organizate între proprietarii şi administratorii de castele din Transilvania (Grupul Pont), Csilla Hegedus a fost mult mai vocală decât în convorbirea pe care a avut-o cu reporterii Gazeta de Cluj. “Nu trebuie să ne fie teamă în implementarea unor soluţii inovative în exploatarea monumentelor, deoarece sarcina noastră este exact aceea pe care ne-o angajăm, aceasta însemnând moştenirea unor valori de către copiii noştri, crearea unor noi locuri de muncă, iar datorită calităţii de cauză comunitară, acest subiect amplifică sentimentul de solidaritate naţională. Ne-am confruntat cu multe critici referitoare la organizarea festivalului Electric Castle în incinta castelului Bánffy. Au fost multe temeri legate de starea în care ar putea ajunge castelul, o stare asemănătoare celei din anii ’90: se va prăbuşi. Astăzi peste 120 de mii de tineri între 19 şi 30 de ani vorbesc despre castelul cu origini maghiare din Transilvania, care îi întâmpină cu porţile deschise – ce poate fi acest fenomen dacă nu exploatarea şi moştenirea valorilor noastre?”, a declarat Csilla Hegedus în cadrul întâlnirilor Pont. Acum ea este vicepreşedinte executiv UDMR pentru cultură. Implicarea fostului secretar de stat în Pont poate fi motivată şi prin faptul că acest proiect este finanţat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului în cadrul Programului ”Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural” – schema granturi mici, finanţat prin Mecanismul financiar SEE 2009–2014 cu o sumă de 235.107,43 de RON.
Piso a reclamat lucrările Utilitas, dar s-a pus batista pe ţambal
Fostul şef al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvanie, Ioan Piso, spune că a avut şi el de-a face cu firma Utilitas. ”Lucrarea a fost făcută de o firmă agreată de minister, a costat 600000 de lei, iar acum umiditatea a crescut până la 98%, ceea ce înseamnă un dezastru pentru patrimoniul unic al muzeului nostru. Când m-am plâns ministerului, dl ministru a răspuns în bătaie de joc că de vină ar fi directorul, care nu ar fi deschis ferestrele. Dl ministru nu se referă probabil nici la schimbarea acoperişului. Aici proiectul a fost făcut de firma Utilitas SA, a dlui Szabó Bálint, care este tatăl dnei Csilla Hegedüs, consiliera dlui ministru. A prevăzut în proiect planşee de beton, dar a uitat să prevadă o expertiză şi o consolidare a clădirii. Rezultatul este că au apărut fisuri grave, iar clădirea este în pericol de a se prăbuşi. Când am protestat, ministerul m-a asigurat că edificiul se află în perfectă stare. Pus în faţa evidenţei, ministerul a fost de acord cu mine că trebuie făcută o expertiză. Ea trebuia făcută înainte de începerea lucrărilor. Acum dl Szabó nu mai doreşte să o facă fără bani. Vorbeşte de suma de 15000 de euro, care ar reprezenta 1% din suma de 1,5 mil. de euro necesare pentru consolidare”.
