Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, a dat în judecată compania Cemacon, în calitate de acţionar. Procesul deschis de Dan Paul împotriva producătorului de cărămizi are legătură cu tranzacţionarea creditului BCR acordat Cemacon pentru un euro, fapt care a dus la diminuarea capitalului social de la 26.287.248,6 lei la 525.796 lei. În momentul de faţă, compania Dedeman a făcut o ofertă de preluare obligatorie a pachetului majoritar de la Cemacon sub preţul de piaţă la care se tranzacţionează acţiunile firmei din Zalău. De asemenea, ANAF investighează modalitatea prin care creditul în valoare de câteva milioane de euro acordat de BCR producătorului de cărămidă a devenit neperformant şi vândut cu 1 euro!
Potrivit unui raport al Cemacon făcut public la începutul acestei săptămâni, Dan Paul, în calitate de acţionar al Cemacon, a deschis un proces împotriva companiei. „La data de 19.03.2018, ca urmare a verificării portalului instanţelor de judecată, societatea Cemacon SA a luat la cunoştinţă despre dosarul nr. 257/1285/2018, înregistrat la Tribunalul Specializat Cluj, în data de vineri 16.03.2018.
Societatea doreşte să precizeze că nu deţine alte informaţii cu privire la acest dosar şi obiectul acestuia deoarece nu a primit până la data de 19.03.2018 o citaţie sau o comunicare a cererii de chemare în judecată, urmând ca la data la care va deţine mai multe informaţii cu privire la acest dosar, să informeze investitorii şi instituţiile pieţei de capital”, arată înştiinţarea.
Pe lângă calitatea de acţionar minoritar la Cemacon, Dan Paul mai este şi şeful Asociaţiei brokerilor din România.
În cadrul conferinţelor despre Codul Insolvenţei organizate de grupul Bursa, el a ridicat o serie de probleme vizavi de modul în care compania Cemacon a intrat în insolvenţă, a contractat o serie de credite de la BCR, ulterior a intrat în insolvenţă fiind preluată de CITR şi a ajuns în proprietatea băncii, a patronului firmei de insolvenţă, Andrei Cionca, şi a companiei Dedeman. În cadrul acestei scheme financiare, creditul acordat de BCR a devenit unul neperformant şi a fost vândut în interiorul grupului bancar contra sumei de 1 euro, tranzacţie investigată acum de ANAF, iar compania Dedeman a ajuns să facă o ofertă obligatorie de preluare a pachetului majoritar de acţiuni de la Cemacon sub preţul de piaţă la care se tranzacţionează acţiunile acestei companii cu sediul în Cluj Napoca.
Capitalul social a intrat la apă
Dan Paul arată că decizia AGA din martie 2014 a fost luată cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor imperative ale Legii Societăţilor Comerciale 31/1990 şi, practic, pune sub semnul întrebării întreaga restructurare de la Cemacon.
Potrivit lui, măsura de reducere a capitalului social al Cemacon de la 26.287.248,6 lei la 525.796 lei a făcut parte din procesul de restructurare a companiei, în urma căruia fondul Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief U.A. (BOF), deţinut de Erste Bank (83,33%) şi Florin Pogonaru, a intrat în acţionariatul Cemacon, cu un pachet de 33%, după preluarea unor credite ale companiei de la BCR.
Dan Paul invocă, în instanţă, faptul că nu a existat o convocare şi o decizie AGA, anterioară diminuării capitalului Cemacon, cu privire la dizolvarea societăţii, aşa cum prevede Articolul 153^4 din Legea Societăţilor Comerciale 31/1990.
”Din situaţiile financiare şi rapoartele disponibile pe site-ul Cemacon, la 31 decembrie 2013, diferenţa între total active şi datoriile curente este în cuantum de 41.194.720 lei, iar în raportul de pe primul trimestru din 2014 activele nete au o valoare de 7.740.049 lei; capitalul social subscris este de 33.424.855 lei (în raportul anual de gestiune din 2013 şi din raportul din primul trimestru din 2014), deşi în sumarul raportului pentru anul 2013 (din data de 13.03.2014) se precizează faptul că valoarea capitalului social subscris şi vărsat este de 26.287.248,6 lei. Este evident că nu este o concordanţă între valorile capitalului social din diferite rapoarte (chiar în acelaşi raport sunt menţionate două valori ale capitalului social), astfel încât nu s-a făcut dovada diminuării valorii activului net sub jumătate din capitalul social, condiţie impusă în articolul 153^24. Din aceste rapoarte, ar putea rezulta că valoarea activului net nu a scăzut sub jumătate din valoarea capitalului social subscris (având în vedere că nu există documente conform cărora, astfel cum este prevăzut în AGA de reducere a capitalului social a Cemacon, valoarea activului net ar fi de 10.211.583 lei, iar a capitalului social de 26.287.248,6 lei)”, arată acţionarul Cemacon în cererea de chemare în judecată.
Schemă financiară premeditată
Potrivit lui Dan Paul, compania Cemacon a contractat o serie de credite cu mult peste posibilităţile de rambursare ale firmei, iar acest lucru se încadrează într-o schemă financiară premeditată.
”În perioada 2006-2009, societatea a luat mai multe credite, de aproximativ 26 de milioane de euro, sumă de două ori mai mare decât cifra de afaceri din anul 2008, de 13 milioane de euro. În anii 2010-2013, firma a înregistrat pierderi mari. În anul 2011, compania valora doar 800 de mii de euro, în condiţiile în care avea credite de 26 de milioane de euro, la momentul respectiv, la BCR, datorii foarte mari la furnizori, la ANAF şi foarte mulţi bani de recuperat din piaţă.
La data de 29 octombrie 2013, societatea şi principalii săi acţionari de atunci (KJK Fund, Consultanţă Andrei & Andrei, SSIF Broker şi Casa de Insolvenţă Transilvania) au semnat împreună cu Banca Comercială Română (BCR) un acord de principiu privind restructurarea pachetului de credit în sumă principală de 26.105.964 euro, plus dobânzi şi penalităţi, acordat de BCR Societăţii în perioada 2006 – 2009, a cărui rambursare în condiţiile iniţial convenite nu a fost posibilă din cauza dificultăţilor financiare cu care s-a confruntat societatea în ultimii ani”, explică preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România.
Mai mult, restructurarea acestui credit a fost făcută fără aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor.
Implicaţiile CITR
După ce datoria Cemacon către BCR a fost restructurată, reprezentanţii VIZENTAL MONEY MANAGEMENT SRL au solicitat plata comisionului de succes asumat contractual, însă cei de la Cemacon au refuzat să plătească cei 300.000 de euro. Ulterior, SC Vizental a acţionat în judecată producătorul de cărămizi şi a câştigat fondul procesului la Tribunalul Comercial Cluj.
Anul trecut, în cadrul unei AGA, Andrei Cionca a propus plata a 300.000 de euro către firma VIZENTAL MONEY MANAGEMENT SRL, firmă patronată de Eric şi Raoul Vizental, parteneri de cu Cionca în cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania.
În numerele anterioare, reporterii Gazeta de Cluj au prezentat cum Cionca s-a implicat în dosarul de insolvenţă al Blue Air. Din acest motiv oficialii CITR şi Andrei Cionca au un dosar penal la DNA, pe lângă dosarul penal de la DIICOT Cluj. În dosarul aflat pe rolul DNA structura centrală Andrei Cionca este cercetat pentru insolvenţa Romstrade, unde statul român a fost prejudiciat cu cel puţin 39 de milioane de lei, arătam într-un articol anterior. Mai precis, Romstrade avea o datorie la stat de 42 de milioane de lei, iar cei de la ANAF în frunte cu directorul Ionuţ Mişa au aprobat vânzarea din portofoliul Romstrade a companiei Blue Air. Vânzarea s-a făcut printr-o altă firmă a lui Andrei Cionca, Consultanta Andrei&Andrei, deşi el controla insolvenţa prin Casa de Insolvenţă Transilvania. Cionca a primit pentru vânzare 500.000 de euro, iar statul a ”primit” o ţeapă de 39 de milioane de lei. Culmea, firma lui Cionca nu avea în 2013 decât cifră de afaceri de 500.000 de euro.
Motivul legal prin care Cemacon a fost dată în judecată
Articolul invocat de Dan Paul în cererea de chemare în judecată depusă împotriva Cemacon prevede: „Dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată”.
