Procurorul clujean și șeful DNA, Crin Bologa, a atras atenția asupra faptului că procurorii din subordine nu au trimis în judecată, în mod abuziv, niciun magistrat și că, în linii generale, unitățile din subordine sunt ”de elită”. Însă, pe rolul instanțelor sunt mai multe dosare instrumentate de DNA, care au ca țintă diverși magistrați, și care au fost soluționate cu achitare pe considerentul că ”fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală”.
Într-o poziție publică, care poate fi accesată pe site-ul DNA, șeful instituției, procurorul clujean Crin Bologa, se arată revoltat de faptul că există voci care spun că procurorii anticorupție ar pune presiune pe magistrați, care sunt trimiși în judecată fără să fie găsiți vinovați.
”A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori. Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A. Numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni. Susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă”, se arată în poziția lui Bologa.
Reacția vine în urma declarațiilor făcute de Csoma Botond, deputat clujean UDMR. El a afirmat că „trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”, „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”.
Lista scurtă a dosarelor care demonstrează abuzurile DNA
Însă, există destule dosare în care diverși magistrați au fost trimiși în judecată, înlăturați din sistem, sancționați disciplinar, plimbați cu cătușe prin fața camerelor de luat vederi pentru ca, în final, să fie achitați. Or, achitările vin ca urmare a faptului că rechizitoriul nu fost bine făcut sau că faptele incriminate nu au fost comise.
Spre exemplu, judecătoarele Florica Roman, Denisa Vidican și Raluca Beatrix Cuc, de la Curtea de Apel Oradea, au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție. Cu toate acestea, ele au fost achitate, procurorii DNA fiind nevoiți să claseze cauza pe motiv că fapta nu există sau nu e prevăzută de legea penală.
La fel, judecătorii Corneliu și Gabriela Bîrsan, Anton Pandrea, Corina Corbu și Iuliana Pușoiu au fost achitați definitiv. Ancheta a fost începută de procurorul DNA Viorel Cerbu și finalizată de procurorul Lucian Papici, care a semnat rechizitoriul. În acest caz, DNA a acționat cu complicitatea CSM, efectuând o percheziție la locuința soților Gabriela și Corneliu Bîrsan, percheziție încuviințată de judecătoarea ÎCCJ Geanina Arghir. Procurorii au fost avertizați că încalcă imunitatea diplomatică a judecătorului român la CEDO. Cu toate acestea nu s-au oprit și au efectuat interceptări ale soților Bîrsan, pe mandat de siguranță națională.
Judecătorul Ruxandra Popescu, de la Judecătoria Sinaia, a fost trimisă în judecată de celebrul Mircea Negulescu (poreclit Portocală, n.red.) pentru o pretinsă luare de mită. Verdictul final a fost achitarea definitivă a magistratului.
În aceeași situație se înscrie și cazul procurorului Ioan Gligor Sabău, fost șef al Parchetului Judecătoriei Beiuș și actual adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care a fost achitat de faptele de corupție de care a fost acuzat. Cu toate acestea, el a stat 2 luni de arest preventiv, 5 luni de arest la domiciliu.
La fel, procurorul Ovidiu Carmen Toma de la PT Teleorman, a fost achitat definitiv după ce a stat o săptămâna în arest preventiv și cinci luni de suspendare din funcție
Acestea sunt dosarele ”răsunătoare”, numărul lor real fiind mai mare!
Cum stă treaba la DNA Cluj
Potrivit ultimului raport al Inspecției Judiciare, la DNA Cluj au fost înregistrate 17 dosare vizând un număr total de 19 procurori.
”Din totalul de dosare, 16 sunt soluţionate vizând 18 procurori şi un singur dosar vizând un procuror nu era soluţionat la data de 30 iulie 2018. Nu au fost identificate dosare vizând magistrații formate ca urmare a unor sesizări din oficiu”, arată raportul Inspecției Judiciare.
Raportul mai arată și faptul că pentru DNA nu a contat prea mult acest control, ținând cont de faptul că în unele situații Direcția Anticorupție nici măcar nu a pus la dispoziția inspectorilor judiciari datele solicitate.
”(…) cu privire la modalitatea de sesizare menţionăm că modul incomplet de transmitere a datelor de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a permis în toate situaţiile identificarea modalităţii exacte de sesizare, dat fiind că sunt dosare care s-au format urmare fie a unei disjungeri dintr-un alt dosar, prin ordonanţă sau prin actul de sesizare al instanţei (…)”, arată raportul.
Până în toamna anului 2018, DNA Cluj a fost condusă de Elena Botezan. Ea a devenit judecător la Curtea de Apel Cluj, iar locul ei a fost luat de procurorul Anca Mărincean. Procurorii conduși de Botezan și Mărincean au ținut la sertar ani buni dosarele colegilor magistrați. Majoritatea dintre ele nu au fost trimise în judecată, multe dintre dosare fiind ținute ”la sertar”.
A îngropat dosarul lui Arpad Paszkany
Una dintre controversele legate de activitatea profesională a procurorului Crin Bologa este faptul că l-a scăpat, printr-o soluție de neîncepere a urmăririi penale, pe omul de afacere clujean Arpad Paszkany. Potrivit surselor judiciare, acesta ar fi motivul pentru care, în 2007, a plecat de la conducerea DNA Cluj, pentru a nu fi demis. De asemenea, Bologa este unul dintre prietenii procurorului CSM, Cristian Ban.
Anul trecut, candidatul la conducerea DNA a dat în judecată, alături de ceilalți colegi, parchetul la care lucrează pentru o serie de măriri salariale. Inițial, acțiunea a fost respinsă, însă decizia a fost atacată.
De asemenea, Bologa a fost dat în judecată pentru scurgeri de informaţii din dosare.
161 de magistrați trimiși în judecată de procurorii DNA
În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). După pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (octombrie 2018) și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție.
Pinochio este pui pe lângă Crinutz ,” aiesta” ne crede proști grămadă ,o minciună la fiecare cuvânt scos pe gură ,ce așteptări să ai de la un astfel de specimen ,in Rominica nu văd ,nu aud ,se recompensează cu pensii speciale și salarii nesimtzite ,pentru astfel de oameni mediocritatea este un termen care definește excelentul și minciuna literă de lege .