Direcţia Naţională Anticorupţie a informat oficial că senatorul PSD Alexandru Cordoş este urmărit penal pentru favorizarea infractorului. Procurorii susţin că senatorul ar fi scurs informaţii din dosarele de corupţie investigate de DNA. Mai precis, Cordoş este acuzat ca a ajutat persoane cercetate de procurorii anticorupţie într-un dosar penal, avertizându-le că le sunt interceptate convorbirile telefonice. Conform comunicatului DNA, Cordoş a primit informaţii de la finul său, Valentin Tătar, fost ofiţer de politie judiciară în cadrul DNA.
Comunicatul DNA privind urmărirea penală a lui Alexandru Cordoş
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de: Cordoş Alexandru, senator, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a făptuitorului. În cauză există elemente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2014, suspectul Cordoş Alexandru a ajutat persoanele cercetate de procurorii anticorupţie, într-un dosar penal, avertizându-le că le sunt interceptate convorbirile telefonice. Aceste informaţii le-a aflat de la finul său, ofiţerul de poliţie judiciară, Tătar Valentin, care, la data faptelor, lucra în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. De altfel, în legătură cu faptele acestuia din urmă, la data de 23 iulie 2014, a fost sesizată instanţa de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni, din care una în forma tentativei, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii (vezi comunicat nr. 1094/VIII/3 din 23 iulie 2014).
Lui Cordoş Alexandru i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
DNA, aripa PSD
Potrivit procurorilor DNA, Valentin Tătar a oferit informaţii senatorului Alexandru Cordoş, care l-a avertizat despre derularea anchetei de la CJ Cluj pe Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj. Ca urmare, Oleleu nu a mai avut convorbiri pe telefon cu şase luni înainte să izbucnească scandalul de la CJ Cluj pentru că avea informaţii despre ancheta. În afară de Valentin Tătar au mai fost condamnaţi, pentru acelaşi gen de infracţiune, Albu Anca Elena, ofiţer SRI şi fostul subprefect al Clujului, Mihnea Iuoraş.
Finul senatorului PSD Alexandru Cordoş, Valentin Tătar, a semnat un acord de recunoaştere cu foştii lui colegi de la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru trei dosare diferite. Liderii PSD Cluj Ioan Oleleu, Remus Lăpuşan şi Alexandru Cordoş sunt doar câţiva dintre cei la care au ajuns informaţiile transmise de Tătar.
Finul senatorului pesedist Alexandru Cordoş, ofiţerul DNA Valentin Tătar, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată în urma unui acord de înţelegere cu procurorii. El este acuzat de trei infracţiuni comise în două dintre dosarele aflate în anchetă. Pedeapsa pe care a primit-o Valentin Tătar este mai mica fata de cea a lui Mihnea Iuoraş, fostul subprefect, care pentru complicitate la acelaşi gen de infracţiune – de dare de informaţii nedestintate publicului – a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu amânare, cu un termen de supraveghere de 2 ani. Valentin Tătar a luat jumătate din pedeapsa fostului ofiţer SRI Albu Anca Elena, care a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu amânarea pedepsei.
Gazeta de Cluj a încercat să-l contacteze pe senatorul Alexandru Cordoş, pentru a afla punctul lui de vedere relativ la acest subiect, dar acesta nu a răspuns. Remus Lăpuşan neagă informaţiile care privesc persoana sa: „Informaţia prezentată de dumneavoastră în privinţa subsemnatului este una incorectă” a precizat Remus Lăpuşan.
Veriga slabă a DNA, Valentin Tătar
Cu puţină vreme în urmă, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei inculpatului Valentin Tătar, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea în concurs a trei infracţiuni, din care una în forma tentativei, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada ianuarie – iunie 2014 inculpatul Tătar Valentin, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a transmis unor persoane informaţii nedestinate publicităţii, din 2 dosare penale. În prezenţa apărătorului ales inculpatul Tătar Valentin a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, că este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei stabilite, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an şi 6 luni de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Tătar Valentin, împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Cluj.
