Senatorul Viorel Badea, membru al Delegatiei parlamentare romane la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei, a depus doua amendamente la raportul privind „Reconcilierea si dialogul politic in tarile din fosta Iugoslavie”, prezentat de Pietro Marcenaro, din partea Delegatiei italiene la APCE si care a fost dezbatut, in plenul Adunarii, in data de 26 ianuarie 2011, transmite Romanian Global News.

 
Primul amendament se refera la completarea paragrafului 7.5. din proiectul de rezolutie al raportului si a propus ca apelul Adunarii adresat tarilor din fosta Iugoslavie de a accelera eforturile pentru implementarea eficienta a legislatiei antidiscriminare si in domeniul protectiei minoritatilor sa fie completat cu urmatorul text:  „sa investigheze pe deplin si intr-un termen rezonabil toate incidentele de violenta, intimidare si hartuire impotriva grupurilor minoritare.”
 
Al doilea amendament vizeaza adaugarea unui nou paragraf la proiectul de recomandare, dupa cum urmeaza:
 
„3.7. mentine problema nediscriminarii si a protectiei minoritatilor nationale pe ordinea de zi, in special in procesele care evalueaza onorarea obligatiilor si activitatile de cooperare cu Consiliul Europei ale tuturor tarilor din fosta Iugoslavie, mentionate in raport”.
 
Plenul Adunarii a adoptat in unanimitate amendamentele propuse de reprezentantul Delegatiei romane la APCE, iar, in sustinerea acestora, Viorel Badea a declarat ca adoptarea acestui raport reprezinta „un prim pas spre aprofundarea unei politici susceptibile sa ofere un cadru optim de functionare a regimului de protectie a minoritatilor din fosta Iugoslavie, precum si un instrument eficient pentru monitorizarea cu obiectivitate a parcursului european al tarilor din aceasta regiune in drumul lor spre integrare europeana, din perspectiva tratamentului acordat minoritatilor nationale”.
 
Amendamentele au fost introduse in contextul prezentei presedintelui Serbiei Boris Tadici, la Strasbourg unde a si sustinut un discurs in fata parlamentarilor APCE.
 
Romanian Global News reaminteste ca autoritatile din Serbia duc o politica agresiva de asimilare a celor peste 300.000 de romani/vlahi din Timoc, care nu au scoli in limba materna, nu au mijloace mass-media, iar accesul la cultura in limba materna le este restrictionat.
 
Aceleasi autoritati, dupa ce au fraudat alegerile pentru Consiliul National a Minoritatii Nationale Rumane, au anchetat peste 300 de romani pentru ca numele lor apareau pe lista romaneasca care a participat in aceste alegeri. Anchetele continua si in prezent, inclusiv impotriva principalilor lideri ai romanilor din Timoc, acestia si familiile lor fiind tinuti sub o presiune constanta de catre politia si procuratura sarba.
 
Actiuni antiromanesti sunt indreptate si impotriva Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) din Timoc, unde lacasuri si cladiri ale BOR sunt amenintate cu daramarea, iar autoritatile sarbe, laice si bisericesti, fac presiuni asupra credinciosilor romani sa nu mearga la slujbele BOR.
 
In aceste conditii lideri politici de la Bucuresti au sustinut blocarea procesului de integrare a Serbiei in UE, pana cand drepturile romanilor/vlahilor din Timoc nu vor fi aceleasi cu drepturile pe care Romania le acorda sarbilor din Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.