Călin Matieș, senatorul PSD de Alba, care a pus o imagine înrămată cu Avram Iancu, la baza statuii principelui maghiar Gábor Bethlen, de Ziua Unităţii Reformate Maghiare a vorbit într-un interviu pentru Gazeta de Cluj despre motivele care l-au determinat să facă acest gest, despre ilegalitățile care planează în jurul construirii monumentului, dar și despre provocările din ultima perioadă care dau nașterea unor tensiuni între români și maghiari. Călin Matieș a ținut să precizeze că îi respectă pe toți maghiarii, la fel cum îi respectă pe toți oamenii, indiferent de etnie, rasă sau naționalitate, însă este un patriot convins și iubește eroii români.
Reporter: De Ziua Unităţii Reformate Maghiare, îmbrăcat în costum tradițional românesc, ați așezat o imagine înrămată cu Avram Iancu, la baza statuii principelui maghiar Gábor Bethlen, sub privirile președintei Ungariei, Katalin Novak. Ce v-a determinat să faceți acest gest?
Călin Matieș: În primul rând, îmi doresc să clarific anumite aspecte cu privire la vestimentația mea. În primul an de activitate ca parlamentar am fost îmbrăcat numai în costum național în Parlament. De asemenea, de 10 ani eu sunt președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România și de-a lungul acestor ani, la toate întâlnirile oficiale din țară și din străinătate am purtat numai costumul tradițional românesc. Nu am făcut-o doar acum. Ca să vă faceți o idee, în garderoba mea am aproximativ 50 de cămăși populare, 4 perechi de opinci și 5 perechi de cizme. Gestul nu a fost făcut împotriva lui Bethlen Gabor, ci pentru că primarul, căruia îi tot spun că anul acesta se vor împlini 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu și ar trebui să marcăm cum se cuvine acest moment nu înțelege importanța acestui eveniment. I-am spus primarului că Avram Iancu ar trebui să fie acolo, nu un principe maghiar. Toată acțiunea mea a reprezentat și un mesaj pentru președinta Ungariei, doamna Katalin Novak, ca să înțeleagă și dânsa că Transilvania nu este colonie ungară, aici este teritoriu românesc și așa va rămâne în vecii vecilor.
R: Acțiunea dumneavoastră a stârnit tensiuni și controverse, mulți au catalogat-o drept un gest de sfidare la adresa etnicilor maghiari. Credeți că mesajul pe care ați vrut să-l transmiteți a fost înțeles?
Călin Matieș: Este discutabil. Așa cum există extremiști români, există și extremiști maghiari. Poate nu au înțeles mesajul. Eu m-am dus și i-am oferit președintei Katalin Novak un buchet de flori, m-am dus cu gânduri pașnice. Nu m-am dus să fac scandal, din acest motiv am fost singur, nu am fost cu alte persoane acolo ca să las loc de interpretări, nu am invitat și alte partide care puteau să genereze discuții aprinse. Am mers singur, asta am crezut, asta am făcut. Cu riscul că s-ar fi supărat locuitorii din Alba, cu riscul că s-ar fi supărat toți maghiarii, partidul din care fac parte, dar mi-am asumat toate riscurile.
R: Spuneați că ați purtat discuții cu primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, în vederea ridicării unei statui în memoria lui Avram Iancu. De ce credeți că nu s-a dorit o statuie cu un erou național, dar s-a realizat una cu un principe maghiar?
Călin Matieș: Nu știu de ce primarul USR nu-și dorește o statuie cu Avram Iancu. Ce pot să vă spun, din știința mea, nu cred că există o autorizație de construcție pentru că soclul a fost schimbat și, la fel, nu cred că există o autorizație pentru această statuie, cu atât mai mult că este vorba despre o statuie privată care se află pe domeniul public, iar între primărie și proprietarii statuii nu a fost încheiat niciun act de închiriere sau concesiune. Există foarte multe ilegalități și, până la urmă, cred că este vorba și despre un abuz în serviciu a domnului primar, doar ca să își facă campanie și să câștige electoratul maghiar. Nu știu ce a fost în capul dânsului. Eu am făcut o cerere către Inspectoratul de Stat în Construcţii ca să văd dacă există sau nu autorizație pentru această statuie. În puls, în hotărârea Consiliului Local al municipiului Alba Iulia se menționează că este vorba de un monument de for public, nici măcar consilierii nu au știut că este vorba de Bethlen Gabor sau despre o statuie. Cu alte cuvinte, consilierii locali au fost induși în eroare.
Dacă locuitorii municipiului Alba Iulia sau a județului Alba și până la urmă toți românii din țară și din străinătate își doresc o statuie cu Avram Iancu, vom încerca să o realizăm din fonduri private. Chiar la acest moment se desfășoară o campanie de strângere de semnături, dacă se va finaliza pozitiv și vom vedea că oamenii chiar își doresc acest lucru, vom începe o altă campanie de strângere de fonduri prin intermediul unei asociații. Până la acest moment, o mare parte din parlamentarii PSD și PNL și-au oferit disponibilitatea de a dona bani pentru statuia lui Avram Iancu. Sperăm că până pe data de 10 septembrie, când se vor împlini 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, să putem dezveli la Alba Iulia o statuie a lui Avram Iancu în mărime naturală.
R: Cum au reacționat colegii dumneavoastră din Parlament?
Călin Matieș: Reacția colegilor mei a fost una foarte bună, ceea ce m-a bucurat. Ba chiar mi-au spus că dacă știau din timp de inițiativa mea și-ar fi dorit să se alăture, să ia și ei parte la eveniment. Vă spun că acțiunea mea nu a fost premeditată, dacă pot să-i spun așa, pentru că în seara dinaintea evenimentului mi-a venit ideea, tabloul l-am luat din casă. Nu a fost ceva gândit strategic, nici măcar discursul pe care l-am avut acolo, erau foarte multe necunoscute încât nu puteam să pregătesc un scenariu. Am spus doar ce am simțit și am trăit acolo.
De ce credeți că nu a fost oportună ridicarea unei statui dedicată lui Bethlen Gabor în Ceteatea Alba Iulia?
Călin Matieș: Eu consider că nu a fost oportună și cred că primarul a greșit în acest caz, pentru că exista spațiu suficient în fața Catedralei Reformate din Cetatea Alba Iulia și pentru că în locul unde acum este amplasată statuia lui Bethlen Gabor era o altă statuie care înfățișa un profesor și reprezenta învățământul și cultura și nu trebuia dată jos și să fie înlocuită cu statuia unui rege maghiar. Dacă era pusă în oricare parte a cetății nu ar fi existat această tensiune. A fost o greșeală de la început și până la sfârșit a primarului din Alba Iulia. Nu știu de cea acceptat toate aceste acțiuni, pentru că, până la urmă, în ultima perioadă, au existat mai multe evenimente care puse cap la cap se leagă și scot la iveală anumite semi-provocări din partea unor persoane nu foarte bine intenționate.
R: Cine credeți că este responsabil pentru aceste provocări și care este scopul?
Călin Matieș: Uitați-vă la declarațiile președintei din Ungaria, premierea a doi teroriști maghiari, imnul maghiar cântat de sportivii români la o competiție internațională. Sunt atâtea evenimente care s-au întâmplat într-un timp extrem de scurt, totuși parcă sunt prea multe. Noi suntem un popor pașnic și ne-am arătat bucuria de a sta împreună cu orice etnie. Nu cred că mai există țări în Europa în care președintele face parte dintr-o etnie. Klaus Iohannis este sas, viceprim-ministrul Kelemen Hunor este maghiar. Poate mai multe beneficii au etnicii maghiari decât au românii, deoarece ei primesc fonduri și din Ungaria, primesc fonduri și din România. Există asociații din Ungaria care cumpără terenuri în România și le pun la dispoziția maghiarilor. La fel, primesc bani și granturi de la instituțiile românești. Câteodată au mai mult decât are un român și tot există asemenea provocări. Eu nu cred că doar mi se par și cred că ar trebui să înceteze și să ne vedem fiecare de viață. Lucrurile acestea nu vin de la oamenii simpli, ci de la politicieni, de la vârfurile din Ungaria. Să nu creadă cineva că președinta Ungariei nu are o echipă foarte bună de PR. Lucrurile au fost foarte bine puse la punct. Ceea ce a făcut președinta Ungariei nu a fost întâmplător. Cred că nici măcar un pas de-al dânsei nu a fost făcut întâmplător.
