Senatorul Costache Chertif i-a adresat o întrebare parlamentară ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, solicitând explicații și măsuri concrete pentru relansarea transportului de pasageri pe Dunăre.
În documentul oficial, senatorul din Maramureș atrage atenția că, deși România are cel mai lung segment al Dunării dintre toate țările riverane – 1.075 de kilometri – transportul de pasageri este inexistent de peste 20 de ani între Baziaș și Isaccea.
Senatorul Chertif evidențiază faptul că România dispune de 23 de porturi fluviale și fluvio-maritime, dar infrastructura destinată pasagerilor zace nefolosită. Un exemplu este terminalul plutitor de la Galați, inaugurat în 2011 cu un milion de euro și lăsat în paragină, cu costuri de întreținere estimate la circa 2 milioane de euro până în prezent. Situații similare se regăsesc și în porturile Giurgiu, Brăila, Tulcea, Hârșova și Sulina.
Chertif atrage atenția că în alte orașe, cum ar fi Timișoara, transportul de pasageri pe apă este deja integrat legal în rețeaua de transport public. În schimb, administrațiile locale de pe Dunăre ezită să demareze astfel de proiecte de teama unor sancțiuni din partea Curții de Conturi, întrucât legislația românească nu recunoaște transportul fluvial ca transport în comun.
Senatorul solicită ministrului Grindeanu să răspundă la zece întrebări esențiale, printre care:
- Care sunt cauzele reale ale blocajului actual?
- Ce măsuri au fost luate în alte state și ignorate de România?
- Ce modificări legislative sunt necesare pentru a permite autorităților locale să organizeze transportul fluvial?
- Cum va fi susținut turismul fluvial și utilizarea eficientă a terminalelor existente?
- Ce planuri există pentru modernizarea infrastructurii și atragerea de fonduri europene?
În final, senatorul Chertif amintește că state cu segmente mult mai scurte ale Dunării, precum Austria sau Germania, obțin anual venituri de peste 120 de milioane de euro din transportul fluvial de pasageri. România, în schimb, „nu valorifică și nici nu face eforturi pentru valorificarea imensului potențial economic și turistic al Dunării”.
Citeşte şi:
