Senatorul PSD Titus Corlățean a afirmat, marți, că așteaptă „cu interes” să se ajungă la un „rezultat concret” la capătul întrevederii pe care Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, o va avea cu omologul său ucrainean, în condițiile în care etnicii români din Ucraina au sesizat Parlamentul României cu privire la planurile Kievului de a reconfigura regiunile statului, într-un demers ce ar putea conduce la căderea comunităților românești din țara vecină în irelevanță ca număr de cetățeni, inclusiv în solicitarea dreptului la educație.
Titus Corlățean, despre situația românilor din Ucraina
Demnitarul social-democrat susține că Parlamentul României a fost sesizat de către Consiliul Național al Românilor din Ucraina în legătură cu reforma administrativ-teritorială pregătită de Kiev. Reconfigurarea regiunilor însă „îi plasează” pe etnicii români din țara vecină „într-o formulă mult diluată ca proporție”, deși la ora actuală ei sunt majoritari în nordul Bucovinei. De altfel, în ultimii anii, comunitățile românești din Ucraina au reclamat în mai multe rânduri că drepturile lor sunt încălcate, fie că vorbim despre dreptul la educație sau alte situații similare.
„Pe scurt, este vorba de reconfigurarea regiunilor din acest stat, un drept suveran al oricărei ţări de a recurge la o astfel de reformă administrativă. Pe noi, însă, ne preocupă foarte mult ceea ce Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina ne-a semnalat în legătură, în esenţă, cu tentaţia autorităţilor ucrainene, motivată, este adevărat, de contextul de securitate intern şi extern al Ucrainei pe care îl înţelegem, respectiv reconfigurarea unor regiuni în care etnicii români din Ucraina, cetăţeni loiali ai statului ucrainean, îi plasează pe aceştia din urmă, în perspectivă, într-o formulă mult diluată ca proporţie. Adică, regiuni în care, să spunem, luăm Bucovina Cernăuţi, în care ei sunt majoritari în clipa de faţă, vor deveni extraordinar de minoritari, dacă îmi permiteţi acest lucru, undeva între 8 şi 15% sunt anumite estimări, ceea ce-i face total nerelevanţi, inclusiv în solicitarea dreptului la educaţie, care şi acela a fost afectat, ştiţi bine, de legislaţia Ucrainei în materie de educaţie”, a afirmat Titus Corlățean, în plenul Parlamentului, potrivit Agerpres.
Cum se va replia Parlamentul dacă discuția dintre cei doi miniștri de Externe n-are efectul scontat
Titus Corlățean a explicat că dacă întâlnirea ministrului Aurescu nu se va solda cu niciun rezultat concret, există „un proiect de declaraţie a Parlamentului, pentru a reacţiona corespunzător din punct de vedere politic, la care a contribuit (…) ansamblul grupurilor parlamentare; colegii din diferite partide au venit cu amendamente constructive, au fost încorporate. Deci noi suntem gata să exprimăm o poziţie politică pe această temă. În egală măsură, noi întotdeauna am fost (…) un stat responsabil faţă de partenerul şi vecinul nostru ucrainean. Am înţeles să aşteptăm o întâlnire oficială care va avea loc, din câte mi s-a comunicat, săptămâna viitoare. între miniştrii de Externe român şi ucrainean, de la care aşteptăm, şi acesta e un mesaj public transmis celor doi miniştri, să şi găsească soluţii la respectarea unor standarde”.
„Ăsta este mesajul nostru, aşteptăm cu interes întâlnirea celor doi miniştri de Externe, aşteptăm un rezultat concret, pentru că am văzut alte cazuri, Ungaria şi-a atins obiectivul, a făcut demersuri, bravo lor, Bulgaria a făcut demersuri, şi-a atins obiectivul, bravo lor. Eu cred că România nu poate să rămână în afara regulilor europene şi relaţiei speciale cu etnicii români din Ucraina. Aşteptăm o reacţie din partea guvernului ucrainean, aşteptăm demersuri serioase din partea guvernului român, prin ministrul de Externe, şi, dacă nu va fi cazul de rezultat corespunzător, avem proiectul de declaraţie şi putem să-l discutăm, să-l adoptăm şi în sesiunea extraordinară”, a afirmat Titus Corlățean.
Demnitarul a subliniat că „standardele pentru protecţia minorităţilor naţionale trebuie să fie valabile pentru toţi. Şi noi, din România, nu putem accepta ca drepturilor etnicilor români, cetăţeni loiali ai Ucrainei, să fie încălcate. Aceste standarde sunt valabile şi în România, trebuie să fie valabile şi în Ungaria şi în Ucraina şi în orice stat european care a recunoscut conceptul de minoritate naţională. Poziţia României nu s-a schimbat, (…) am fost ferm susţinători ai integrităţii teritoriale, independenţei, suveranităţii Ucrainei, am condamnat anexarea ilegală a Crimeei, dar poziţia noastră de susţinere a proiectului european şi euroatlantic, obiectivelor europene, euroatlantice ale Ucrainei nu s-a schimbat: suntem susţinători foarte consecvenţi. Însă, aceste procese se bazează pe respectarea criteriilor politice. Şi criteriul politic de care vorbim, valabil pentru toţi, înseamnă respectarea, prezervarea identităţii minorităţilor naţionale conform standardelor europene pe care Ucraina le-a ratificat”.
