Autoritatea Naţională pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii (ANCOM) a dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca solicitând instanţei să anuleze un act administrativ emis de municipalitate prin care s-a stabilit că ANCOM are de plătit impozit pe imobil în valoare totală de aproximativ 45.000 lei. Cazul a ajuns la Tribunalul Cluj, unde judecătorul a uitat că rolul său de magistrat este să aplice corect legea şi a admis cererea făcută de ANCOM care se baza pe o Lege ce nu mai era în vigoare.
În iunie 2016, ANCOM a înregistrat o cerere de chemare în judecată împotriva Municipiului Cluj-Napoca. Instituţia a cerut Tribunalului Cluj să anuleze dispoziţia din august 2016 a primarului Emil Boc prin care a respins contestaţia ANCOM împotriva unei decizii din mai 2016 prin care s-a stabilit că instituţia datorează pe anul 2016 impozit pe imobil (clădire + teren) în valoare totală de 44.186 lei. Este vorba despre imobilul în care funcţionează sediul ANCOM – Direcţia Regională Cluj, respectiv clădirea de pe strada Câmpeni nr. 28. Ulterior, ANCOM a contestat în instanţă decizia emisă de municipalitate, considerând că a fost emis nelegal deoarece aceste bunuri se află în domeniul privat al statului, iar acesta atrage scutirea de la plata impozitului pe clădire şi pe teren.
”Pentru aceste bunuri considerăm că suntem scutiţi de plata impozitelor aferente, deoarece ele fac parte din domeniul privat al statului. Am menţionat în declaraţiile fiscale depuse că beneficiem de scutiri de impozite în temeiul prevederilor legale. Contrar celor menţionate în declaraţiile fiscale, Municipiul Cluj-Napoca prin Direcţia de Impozite şi Taxe Locale a emis un titlu de creanţă în sarcina instituţiei noastre. Decizia de impunere pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri în sumă de 43.764 lei, respectiv pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în sumă de 422 lei. În opinia noastră decizia de impunere este nulă întrucât este afectată de o gravă şi evidentă eroare”.
ANCOM mai susţine că ”imobilul menţionat se află în proprietatea privată a statului, aşa cum rezultă din formularul P4000 privind Inventarul centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii. Imobilul nostru din Cluj-Napoca, strada Câmpeni nr. 28 a primit un număr de inventar.
Interpretarea sintagmei ”proprietate…privată a statului” nu trebuie făcută în sens strict literal. Faptul că în cartea funciară este înscris ca titular al dreptului de proprietate privată al imobilului instituţia noastră nu contrazice faptul că acesta face parte din domeniul privat al statului, aşa cum este precizat expres în inventar (…). Interpretarea sintagmei de mai sus trebuie înţeleasă în sensul că bunurile proprietate privată a instituţiilor statului sunt proprietatea privată a statului. De altfel, rezultă că aceasta este şi interpretarea Ministerului Finanţelor Publice, ţinând cont de faptul că a validat înscrierea imobilului în inventarul bunurilor private ale statului”.
Judecătorul nu şi-a făcut update la Codul fiscal
Pe aceste considerente, acţiunea formulată de ANCOM a fost admisă de judecătorul Anca-Maria Groza de la Tribunalul Cluj care a luat de bună legea invocată de ANCOM, chiar dacă aceasta nu mai era în vigoare. Emil Boc a făcut recurs tocmai pe motiv că Legea privind Codul fiscal s-a schimbat şi a cerut rejudecarea cauzei.
”Privind Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal au fost aduse o serie de modificări în materia scutirilor de la plata impozitului pe clădire şi teren, iar prima modificare majoră adusă este înlăturarea scutirii de la plata impozitului pentru clădirea şi terenul proprietatea proprie a instituţiilor publice.
Sintagma ”sau a oricăror instituţii publice” a fost eliminată prin Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, intenţionat sau nu, astfel că începând cu anul fiscal 2016 orice instituţie publică (cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale sau a statului) care deţine în proprietate o clădire şi teren datorează impozit.
Având în vedere că imobilul clădire şi teren, situat în Cluj-Napoca pe strada Câmpeni nr. 25, se află în proprietatea proprie a instituţiei publice – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii -, după cum rezultă din extrasul de carte funciară şi nu se află în proprietatea publică sau privată a statului sau a unui UAT, acesta nu intră, începând cu anul fiscal 2016, în sfera scutirii de la plata impozitului pe clădire şi teren.
Formularul P4000 menţionat de reclamantă pentru a demonstra faptul că imobilul clădire şi teren se află în proprietatea privată a statului, vine în contradicţie vădită cu propriile argumente ale petentei în condiţiile în care textul legal incident stabileşte că domeniul privat al statului este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului, ori tocmai că acest imobil se află în proprietatea proprie a ANARC şi nu în proprietatea privată a Statului Român.
Instanţa de fond în argumentarea sa omite faptul că formularul P4000 invocat de reclamantă la rubrica I completată de ANARC prevede expres ”Date de identificare a entităţii căreia i s-a atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunurilor imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului de către titularul dreptului de proprietate, ori tocmai că ANARC nu i s-a atribuit în mod direct un drept real altul decât cel de proprietate asupra unui bun din domeniul privat al statului, ci ea este entitatea care deţine tabular chiar dreptul de proprietate asupra acestui imobil şi nu alt drept real (administrare)”, spune Emil Boc.
Curtea de Apel Cluj a făcut lumină
În întâmpinare, ANCOM mai menţionează că doar Municipiul Cluj-Napoca şi Municipiul Zalău au emis decizii de impunere pentru clădirile şi terenurile deţinute de ANCOM, deşi instituţia deţine imobile în toate judeţele ţării. De altfel, instituţia menţionează că şi Tribunalul Sălaj a anulat decizia de impunere a impozitelor pentru clădiri şi terenurile deţinute pe aria Municipiului Zalău, însă nu se menţionează că sentinţa nu a fost final, iar procesul se judecă la Curtea de Apel Cluj după ce primarul Municipiului Zalău a făcut recurs, la fel ca în cazul de la Cluj.
În 5 mai 2017, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de chemare în judecată, iar în 18 octombrie, instanţa a admis recursul declarat de Emil Boc împotriva deciziei Tribunalului Cluj.
”Admite recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Cluj pe care o casează în tot şi rejudecând: Respinge acţiunea formulată de reclamanta ANARC (ANCOM) în contradictoriu cu Municipiul Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca”, se arată în soluţia definitivă a Curţii de Apel Cluj.
