La mijlocul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în dosarul psihiatrilor și psihologilor clujeni trimiși în judecată pentru că emiteau adeverințe de handicap false. În baza acestor adeverințe, beneficiarii care, în prealabil dădeau o șpagă, primeau ajutoare sociale de la primăria pe raza cărora își aveau domiciliul. Dacă prin sentința de fond, 10 dintre psihiatrii și psihologii trimiși în judecată au scăpat de pușcărie, la Curtea de Apel Cluj au scăpat și de la plata unor sume de bani.

Potrivit sentinței Curții de Apel Cluj emise la mijlocul acestei luni, o parte dintre psihiatrii și psihologii judecați pentru înșelăciune au fost scutiți de la plata unor sume de bani imputate de prima sentință de condamnare. Cu toate acestea, instanța a dispus instituirea unui sechestru asigurator pentru achitarea sumelor principale de bani.

”Pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite, în baza art. 249 alin. (1) Cod procedură penală, rap la dispoziţiile art.250/1 alin.4 C.pr.pen., dispune instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor CC, col. rez. CR, ŞCE, DC, GDS, BGC, GIC, IGI, SM, BBŞ, BS, FV, TM, BV, PM, HA, TI, AE, HV şi MN, până la concurenţa cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceştia”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței formate din judecătorii MOLDOVAN Iuliana și MARCU Stanca-Ioana.

Specialiștii care au scăpat de pușcărie sunt SCHINTEIE MARIANA, CRĂCIUN MARIUS-TRAIAN, IUSCO GEORGETA-IOANA, GOGIOIU ION CATALIN, BALACI GABRIEL-COSMIN, GRECU DAN-SIMION, CIUREA RADU, COTORACI CATINCA, DEAC CAMELIA și Cristina Reis.

La Tribunal, de acest proces s-a ocupat Cristi Danileț. Dosarul a fost judecat până când fapta de înșelăciune pentru care au fost trimiși în instanță să dea socoteală s-a prescris, adică s-a șters. Pe parcursul procesului unul dintre cei trimiși în judecată a murit.

”Conform art. 396 alin. (6) C.proc.pen. raportat în baza art. 16 lit. f) C.proc.pen. încetează procesul penal pornit ca urmare a decesului inculpatei, cu privire la HANGA AURELIA, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev de art. 244 alin. (1) și (2) C.pen. II. Conform art. 396 alin. (6) C.proc.pen, încetează procesul penal pornit ca urmare a intervenirii prescripției, în baza art. 16 lit. f) C.p.p.”, arată o parte din soluția pe scurt a instanței în care sunt enumerați toți cei implicați în dosar.

În cadrul procesului s-au constituit ca parte civilă DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI CLUJ și 8 administrații locale din Cluj (Cluj Napoca, Turda, Dej, Gherla, Florești, Iara, Frata și Căpușu Mare). Judecătorul i-a obligat să plătească, pe medici, psihiatri și pe cei care s-au folosit de adeverințe, peste un milion de lei.

Practic, cei care cereau adeverințe false primeau de la administrațiile locale indemnizații pentru persoane cu handicap. În schimbul adeverințelor, medicii și psihologii primeau diverse atenții.

Dintre medici se remarcă psihiatrul clujean cu grad de colonel, Radu Ciurea care a fost şef al Secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Militar Cluj. În 2017, într-un dosar adiacent, el a primit o condamnare cu suspendare de 3 ani. Dacă nu intervenea prescripția, Ciurea ar fi trebuit să fie condamnat la închisoare cu executare, conform Codului penal.

Pacienții fictivi mimau nebunia legându-și borcane de picioare

Un alt ”cap de afiș” al acestui dosar este Cotoraci Catinca, președinta Asociației de Psihiatrie ”Arizona”. Împreună cu fiica ei Cotoraci Nicoleta Cecilia, vicepreședinte al aceleiași asociații, și cu ajutorul medicilor de specialitate, au reușit să obțină  certificate de handicap pe baza cărora beneficiarii primeau o indemnizație de handicap. Obținerea acestor certificate era urmată de plata către Asociația Arizona a unei cotizații lunare în valoare de 50 de lei, pentru care se emitea factură doar pentru suma de 20 de lei.

Ele au stat o perioadă și în arest preventiv pentru că îi intimidau pe cei implicați în anchetă să nu dea declarații care le-ar incrimina.

Cele două femei au convins o parte dintre ceilalți inculpați din dosar și anumiți martori să nu se prezinte la procuratură sau să își retragă declarațiile. Altora le-au spus să se prefacă bolnavi psihic și i-au învățat cum să mimeze simptomele bolii. De asemenea i-a sfătuit să nu se prezinte la Institutul de Medicină Legală pentru expertiză, asigurându-i că nu li se va întâmpla nimic, deoarece nimeni nu are ce să le facă. Ca dovadă a acestor încercări de intimidare stau înregistrările convorbirilor telefonice, din care reiese faptul că cele două femei făceau presiuni asupra persoanelor acuzate în dosar. De cele mai multe ori era vorba despre oameni în vârstă, dezorientați, pe care îi puteau manipula.

Procurorii le acuză că, pentru a intimida, au amenințat persoanele învinuite în dosar dacă se opuneau sfaturilor lor. Acestea povestesc că cele două femei le urmăreau pe stradă și strigau după ele sau că le-au spart geamurile de la locuințe, blestemându-le. Unii dintre cei amenințați spun că îi sunau atât de insistent încât și-au schimbat chiar de trei ori numărul de telefon. Angajați de la Direcția Generală de Asistență Socială Protecția Copilului, care au fost citați ca martori în faza de urmărire penală, mărturisesc despre faptul că Cotoranci Catinca îi hărțuia în mod insistent, dovedindu-se că aceasta făcuse cercetări despre familiile lor, cunoscând o serie de amănunte, așa încât să îi țină într-o stare de permanentă teamă.

Ele le dădeau instrucțiuni amănunțite celor care cereau adeverințe de handicap despre felul în care să se comporte în fața comisiei pentru evaluarea stării de sănătate mintală. Din declarațiile date la procuratură de către angajații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului rezultă modul în care se prezentau persoanele însoțite de Catinca Cotoraci .

”Aveau legate cu sârmă de picioare borcane, pentru a face zgomot, unii dintre ei erau desculți sau în șlapi, fără ciorapi, deși afară era iarnă și foarte rece, iar în fața comisiei sau când așteptau pentru redactarea certificatului, aceștia făceau pe ei, fiind și într-o stare de somnolență ca și cum erau sedați”, se poate citi în mărturiile angajaților Direcției amintite.

Dosarul Adeverințelor de handicap false a pornit din cauza unui ministru

În 2011, când Sebastian Lăzăroiu era ministrul Muncii, oficialul atrăgea atenția asupra cazului asociației conduse de Catinca Cotoraci.

Sebastian Lazaroiu

El reclama că există ong-uri care se ocupă cu trafic de influenţă în justiţie pentru obţinerea de drepturi acordate persoanelor cu handicap.

„Unul e verificat chiar azi (02.08.2011, n.red.). Apără drepturile persoanelor cu handicap. Primesc o încadrare sau sunt respinşi se duc la ong şi toţi câştigă în justiţie. Chiar şi cei respinşi au obţinut handicap grav cu însoţitor. Altă reţea, medicii, care fac parte din comisia de evaluare şi tot ei sunt cei care dau certificate”, a mai spus Lăzăroiu.

Ministrul a precizat că ong-ul se numeşte Arizona, se ocupă cu drepturile persoanelor cu handicap iar preşedinta are ea însăşi certificat de handicap grav cu însoţitor.

„Inspecţia Socială a fost acolo dar nu au cooperat deloc. Noi îi acredităm, noi le retragem acreditarea. Se erijează în apărător al persoanei cu handicap, merge în instanţă şi face handicapaţi grav cu însoţitori. În jur de 7 persoane au câştigat în instanţă prin acest ong. Cred că şi Colegiul Medicilor ar trebui să se transforme în organism care să apere profesia de medic care se face de râs în orice situaţie. Ar trebui să se transforme din sindicat în organizaţie profesională”, a mai spus ministrul Muncii.

Echipa de control de la Ministerul Muncii a constatat faptul că, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Arizona, Catinca Cotoraci, a obţinut dreptul „la reprezentare a intereselor persoanelor cu handicap”, deşi aceasta este ea însăşi o persoană care suferă de o afecţiune psihiatrică (schizofrenie paranoidă-psihoză majoră, care poate afecta sever discernământul persoanei).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here