Lumea Justiției a prezentat în exclusivitate plângerea penală depusa la DNA, în 5 decembrie 2017, de către maiorul SRI în rezerva Daniel Florea și colonelul SRI (r) Florin Gulianu, împotriva lui George Maior și a lui Florian Coldea în care cei doi sunt acuzați de abuz în serviciu, cu folos pentru altul.

Motivul il reprezinta numirea si mentinerea la conducerea directiilor judetene de informatii (DJI) Prahova, apoi Dambovita a colonelului SRI Constantin Marin, in ciuda faptului ca acesta avea deja patalama de la CNSAS privind colaborarea cu Securitatea ca politie politica.

Nu doar Coldea si Maior sunt acuzati de abuz in serviciu, ci si generalii SRI Gheorghe Puiu si Vasile Ghita (fosti directori de securitate in Serviciul Roman de Informatii), tot in legatura cu numirea si mentinerea lui Constantin Marin la sefia DJI Prahova si DJI Dambovita. Relatia dintre Daniel Florea si Florin Gulianu, pe de o parte, si Constantin Marin, de cealalta parte, este una tumultuoasa, primii doi sustinand ca au plecat din SRI din cauza persecutiilor la care i-ar fi supus cel de-al treilea.

Plangerea a fost depusa la DNA cand parchetul inca era condus de catre Laura Kovesi. Dosarul a fost clasat în 11 decembrie 2019.

Fata de Constantin Marin, colonelul Mihai Gheorghe a clasat cauza in baza art. 16, alin. 1, lit. a CPP: „fapta nu exista”. Ne referim la fapta de fals in declaratii, in conditiile in care SRI-istul depusese declaratii pe propria raspundere cum ca nu a facut politie politica. (Daniel Florea si Florin Gulianu depusesera intre timp o completare a plangerii penale, vizandu-l si pe Constantin Marin.)

Atunci cand a clasat dosarul, procurorul Gheorghe a pretextat ca fapta de fals in declaratii a lui Marin Constantin s-a prescris (intrucat avusese loc in 2009, cand acesta a depus declaratie pe propria raspundere privind necolaborarea cu Securitatea ca politie politica). Daca in cazul fostului sef al SRI Prahova procurorul DNA a incercat sa dea o aparenta de argumentatie logica, in ceea ce-i priveste pe George Maior si Florian Coldea, acelasi Mihai Gheorghe a expediat situatia intr-un singur paragraf, sustinand ca „in cauza nu au fost identificate indicii cu valoare probatorie care sa obiectiveze eventuala rea credinta a conducerii Serviciului Roman de Informatii, reprezentata, la nivelul anului 2014, de MAIOR GEORGE-CRISTIAN, la data faptelor, director al Serviciului Roman de Informatii, respectiv general-locotenent (r) COLDEA FLORIAN, la data faptelor adjunct al directorului Serviciului Roman de Informatii, in legatura cu indeplinirea acelor obligatii legale, expres prevazute in 21 cuprinsul O.U.G. nr. 24/2008”.

Dupa cum veti citi in ordonanta de clasare a dosarului nr. 104/P/2017 anexata la final, procurorul DNA i-a facut pur si simplu pierduti pe Maior si pe Coldea intr-un ocean argumentativ in care s-a concentrat aproape exclusiv pe Constantin Marin.

Ana Dana a incercat s-o dea la pace

Fireste ca Daniel Florea a urmat calea ierarhica, atacand ordonanta de clasare la procurorul ierarhic superior – respectiv la celebra Ana Dana, adjuncta Sectiei a II-a DNA. Aceasta, prin ordonanta din 24 februarie 2020, i-a dat dreptate numai partial, dispunand redeschiderea urmaririi penale doar pentru infractiunea de fals in declaratii, procuroarea desfiintand clasarea pe prescriptie invocata de Mihai Gheorghe. Spre deosebire de Gheorghe, adjuncta Sectiei a II-a a considerat ca ultima declaratie pe propria raspundere a lui Constantin Marin a fost completata la 2 martie 2015. Aceasta infractiune in forma continuata nu era prescrisa in 2017, cand Daniel Florea a depus plangerea penala, argumenteaza maiorul SRI in actiunea prin care a contestat clasarea in instanta. De asemenea, Florea aduce in discutie sentinta Curtii de Apel Bucuresti, care confirma, in prima instanta, constatarea ca Marin Constantin a facut politie politica.

Totusi, procuroarea Dana Manuela Ana nu a vazut nimic in neregula cu privire la faptul ca tandemul Maior-Coldea nu a solicitat niciodata verificari din partea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii atunci cand l-au numit si mentinut in functii de conducere pe Marin Constantin. Situatia este cu atat mai grava (argumenteaza Daniel Florea in plangerea cu care a atacat clasarea la Ana Dana), cu cat CNSAS a recunoscut aceasta realitate printr-o adresa din 4 mai 2015.

Odiseea, faza pe instante

La 18 decembrie 2017 (deci la doua saptamani de la depunerea plangerii penale), judecatoarea Maria Adriana Bratu de la Curtea de Apel Bucuresti a confirmat descoperirea CNSAS, constatand ca Marin Constantin a fost lucrator al Securitatii. Ofiterul a declarat recurs, primul termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie fiind stabilit pentru data de 5 noiembrie 2020.

Iata minuta sentintei CAB nr. 4987/2017 din dosarul nr. 5738/2/2017:

Respinge exceptia inadmisibilitatii, invocate de catre parat, ca fiind neintemeiata. Respinge exceptia nelegalei sesizari, invocate de catre parat, ca fiind neintemeiata. Respinge exceptia tardivitatii cererii, invocate de catre parat, ca fiind neintemeiata. Admite cererea de chemare in judecata. Constata ca paratul Marin Constantin a fost ‘lucrator al Securitatii’ in sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cererea de declarare a caii de atac urmand a fi depusa la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal. Pronuntata in azi, 18.12.2017, in conditiile art. 402 raportat la 396 C.pr.civ”.

Daca in privinta constatarii calitatii de lucrator al Securitatii pentru Constantin Marin lucrurile s-au desfasurat liniar pana acum, nu aceeasi este situatia in ceea ce priveste atacarea solutiei de clasare dispuse de catre DNA. Astfel, la 24 iulie 2020, Tribunalul Militar Bucuresti s-a spalat pe maini, pasand cauza catre Curtea de Apel Bucuresti. La randul ei, CAB a fixat cel dintai termen pentru ziua de 21 septembrie 2020. Exceptia necompetentei materiale a fost invocata de catre procurorul DNA de sedinta, asa cum veti vedea mai jos.

Redam minuta incheierii nr. 104/2020 din speta nr. 69/753/2020:

In baza art. 47 alin. 1 si 4 C.pr.pen. rap. la art. 340 alin. 1 C.pr.pen., admite exceptia necompetentei materiale si dupa calitatea persoanei a Tribunalului Militar Bucuresti, exceptie invocata de catre procuror militar din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari. In baza art. 50 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 340 alin. 1 C.pr.pen. cu ref. la art. 38 alin. 4 C.pr.pen. declina competenta de solutionare a plangerii petentului mr. (rez.) Florea Daniel impotriva solutiei de clasare dispusa prin rezolutia din 11.12.2019, emisa de procurorul militar din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari, mentinuta partial prin ordonanta nr. 27/II-2/2020 din data de 24.02.2020 a procurorului sef adjunct al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, in favoarea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Bucuresti, caruia i se trimite dosarul. In baza art. 275 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Conform art. 50 alin. 4 C.pr.pen. incheierea nu este supusa cailor de atac. Examinata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, azi, 24.07.2020”.

Vezi documentele în Lumea Justiției

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here