Si-a pierdut casa si a ramas cu un uscator de par

Fostul bijutier Jakab Gerald Attila acuza justitia clujeana de purtare partinitoare in propriul proces de divort si partaj, in care el a pierdut in totalitate casa pe care a construit-o in favoarea sotiei sale. Despre solutia criticabila a instantei s-a mai discutat, reputatul profesori civilist Mircea N.Costin publicand un articol critic la adresa acesteia in revista de specialitate Pandectele Romane.

A pierdut o casa pe care a construit-o din bani proprii
Impotriva lui Jakab Gerald Attila sotia, Jakab Anna Maria, a introdus actiune de divort si partaj fara ca acesta macar sa banuiasca de intentiile ei. Conform spuselor acestuia, intr-o zi a anului 2004, pe cand se deplasa la magazinul pe care il administra impreuna cu sotia sa, Jakab Gerald Attila a vazut ca in cutia postala avea o citatie la procesul de divort. Fara a cunoaste de la inceput intentiile sotiei sale, impotriva lui Jakab Gerald Attila a inceput in anul 2004 procesul de divort, din care s-a disjuns cel de partaj. Miza principala a partajului a fost, din cate se pare, imobilul pe care cei doi il detineau situat pe strada Fabricii de Zahar.

I s-a recomandat sa scoata dosarul din Cluj
Potrivit lui Gerald Jakab, acesta a incercat sa o angajeze pe sotia fostului director al DNA Daniel Morar, avocata Corina Morar, dar dupa ce ar fi auzit numele partilor adverse, aceasta a refuzat sa-l reprezinte. Chiar si asa, dupa ce a studiat sumar dosarul, Gerald Jakab sustine ca avocata Corina Morar i-a recomandat sa ceara o stramutare, mai precis sa scoata dosarul din Cluj.
   
 Conform unui document depus de Gerald Jakab la dosarul 33565/211/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Cluj Napoca, el ii acuza de implicare si abuz pe mai mulți avocați, judecatori si chiar angajați din SRI Cluj. Nagy Annamaria s-a alaturat unui grup de criminalitate organizata si, cu implicarea mai multor persoane, cum ar fi de exemplu Nagy Alexandru, Kapcza Mikolt, Maria Giurca, fostul sef al Baroului de Avocați Cluj, cu ginerele si fiica-sa, Maier Dorel Vasile si Maier Flavia, angajați ai Serviciului Roman de Informații, le joaca jocul si judecatorii de la Judecatoria Cluj, Francesca Bujor, Elena Bendea,  judecatorii de la Tribunalul Cluj, Maricica Grozav si Camelia Balint, judecatorii de la Curtea de Apel Cluj, Antoneta Tania Nistor, Anca Adriana Pop si Alina Rodina, si mai multe persoane de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj, etc. Doresc sa cer instanței sesizarea din oficiu si, la cerere, va rog sa aduceți la cunostința presedintelui Judecatoriei Cluj Napoca, doamna Pura Ancuța, pentru a cerceta acest caz. Totodata, sa instiințați Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj, pe domnul procuror Magyar Florin Danuț, pe Procurorul General al Romaniei, doamna Laura Codruța Kovesi, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Bucuresti, Consiliul Superior al Magistraturii si sa sesizați si alte instituții ale statului pe care le credeți de cuviinta”, cere clujeanul Jakab.
 
A ajuns sa detina doar un corp TV si un uscator de par
In urma hotararii de partaj pronuntata de catre Judecatoria Cluj, Gerald Jakab a ramas din bunurile mobile, cu doar o biblioteca compusa din trei corpuri, un corp TV si un uscator de par. Dupa ce s-au casatorit, in 1998, Gerald Jakab si Annamaria Nagy au primit, printr-un act de vanzare-cumparare de la tatal soției, un teren de 1.500 mp si o casa pe str. Fabricii de Zahar. Pana in 2004, cei doi au demolat o parte din construcția primita si au ridicat o alta casa mai mare, evaluata ulterior, inaintea crizei imobiliare, la 500.000 de euro. In 2004, cei doi au divorțat si, in cadrul procesului de partaj, Jakab a cerut jumatate din valoarea proprietații dobandite in comun, ținand cont si de faptul ca el a primit in grija copilul rezultat in urma casatoriei. Cu toate acestea, instanțele nu i-au dat castig de cauza motivand ca in 1998 proprietatea le-a fost atribuita in urma unei donații mascate si ca donația din acel an a fost, de fapt, casa construita sase ani mai tarziu. In urma acestei afaceri, Jakab a depus mai multe contestații si plangeri penale, dar nu a avut castig de cauza. De asemenea, el a atras atenția ca in sprijinul fostei sale soții au facut presiuni fosta sefa a Baroului Cluj, Maria Giurca, si Vasile Maier, un clujean aflat in cadrul Serviciului Roman de Informații Cluj.
   
   Conform declarațiilor lui Jakab, el a ajuns sa piarda toate aceste procese pentru ca cei de la Cadastru au acceptat ca, dupa divorț si partaj, fosta soție sa isi intabuleze casa pe numele ei.
 „Greseala este in modul de dobandire a proprietații, in care trebuia sa se menționeze faptul ca imobilul in cauza este proprietatea noastra comuna prin construire si nu prin vanzare-cumparare. Desi am inaintat nenumarate memorii, desi prin raspunsurile pe care le-am primit serviciul de carte funciara recunoaste faptul ca astfel de greseli se pot remedia, cei de la cadastru mi-au trimis mai mult niste descrieri filosofice de literatura, de copiere a unor texte de lege, fara a mi se comunica in concret cum se remediaza situația, desi culpa este exclusiv a lor”, explica Gerald. Conform unuia dintre ultimele procese prezidate de Claudiu Gligan, magistrat in cadrul Judecatoriei Cluj Napoca, se respinge ca neintemeiata plangerea impotriva incheierii de carte funciara formulata de petentul Jakab Gerald Atilla, avand ca obiect incheierea nr. 137175/2009 din 29 ianuarie 2010”, se arata in sentința. Chiar daca imobilul a fost construit de Gerald Jakab si Annamaria Nagy, judecatorul clujean a considerat ca prin edificarea unor lucrari asupra imobilului bun propriu al celuilalt soț, acesta nu a dobandit un drept de proprietate asupra acestui imobil, ci un drept de creanța cu privire la cota sa, stabilita ca urmare a partajului, din valoarea acestor imbunatațiri sau a sporului de valoare a imobilului desocotirea putand fi formulata in cadrul procesului de partaj sau pe cale separata, pana la indeplinirea termenului de prescripție”, se arata in motivare.
 
Hotararea a fost criticata in doctrina de catre un reputat civilist
Chiar daca Gerald Jakab a pierdut procesele pe banda rulanta, avocații clujeni Mircea si Calin Costin au descoperit mai multe hibe in judecata magistraților care au avut de-a face cu acest caz.
 In primul rand, cei doi avocați spun ca actul de donație prin care Annamaria Nagy susține ca este proprietarul donației nu este semnat si nici datat, purtand doar mențiunea persoanei care l-a tehnoredactat. „In mod cu totul gresit, prin hotararile judecatoresti analizate, a fost considerat ca fiind inceput de dovada scrisa atribuindu-i-se la fel de gresit forța probanta in coroborare cu alte probe administrate in cauza. (…) El este un act juridic inexistent si, ca urmare, din start este exclusa posibilitatea coroborarii lui cu alte probe ale dosarului. Instanța de recurs, stabilind contrariul, in mod cu totul eronat a dat o anumita eficienta juridica unui act juridic care nu a existat in realitate”, arata cei doi avocați.
   
 De asemenea, ei mai arata ca, daca tatal lui Annamaria Nagy ar fi dorit sa ii ofere doar ei terenul de pe str. Fabricii de Zahar, atunci ar fi incheiat un act de vanzare-cumparare doar cu ea si nu cu ambii soți.
   “Daca vanzatorul N.A. ar fi dorit sa gratifice numai pe fiica lui, anume J.A.M., atunci ar fi incheiat actul de vanzare-cumparare numai cu aceasta, caz in care calificarea respectivului contract ca fiind in realitate o donație deghizata nu ar fi comportat discuții. (…) Urmeaza, deci, sa conchidem ca, in mod gresit, instanțele au calificat imobilul de locuit in litigiu ca fiind bun propriu al lui N.A.M. deoarece din elementele starii de fapt reproduse rezulta fara echivoc faptul ca acesta este un bun comun al ambilor soți pentru cel puțin doua considerente, si anume: contractul de vanzare-cumparare al vechiului imobil de locuit si anexele acestuia a fost incheiat intre vanzatorul N.A. si cumparatorii, pe atunci soți, N.A.M. si J.G.A., si, potrivit celui de-al doilea considerent, imobilul obiect al vanzarii a fost ulterior demolat in timpul casatoriei celor doi cumparatori si reconstruit in locul lui un imobil nou, diferit de cel preexistent, la edificarea caruia au fost folosite numai in mica masura materiale de construcții rezultate din demolarea vechiului imobil”, mai arata avocații Mircea si Calin Costin. De asemenea, ei mai atrag atenția si asupra faptului ca o alta eroare de judecata comisa prin hotararile judecatoresti in discuție consta in incalcarea de catre instanțele judecatoresti a dispozițiilor art. 673 indice 5 din Codul de Procedura Civila. Ținand seama de faptul ca reclamantul recurent a indicat intregul imobil ca fiind bun comun, iar parata a considerat faptul ca numai contravaloarea investițiilor are un astfel de caracter, instanța trebuia sa stabileasca potrivit acestui text legal, prin incheiere de admitere in principiu, masa bunurilor comune ale soților, calitatea de coproprietar a fiecaruia dintre acestia, cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre fostii soți si creanțele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fața de alții. Totodata, instanța trebuia sa dispuna efectuarea operațiunilor de identificare, masuratori si evaluare”.
 
Sabin Ripan