Și dacă ofițerul SRI, Anca Albu, e martor protejat?

În luna iulie 2018, Horia Uioreanu a depus la Tribunalul Cluj o cerere de revizuire a pedepsei de șase ani și patru luni pe care a primit-o în dosarul de corupție în care a fost judecat. Renumitul avocat, Radu Chiriță a argumentat în cererea de revizuire că martorul sub acoperire folosit de DNA în dosar este de fapt un ofițer SRI, ceea ce este ilegal, motiv pentru care ar da peste cap sentințele din dosarul denumit generic ”Mită la CJ”.

În dosarul ”Mită la CJ”, DNA s-a folosit de martorul protejat cu nume de cod Ion Ursache, adică acea persoană care ar fi predat la DNA Cluj laptopul găsit în zona barajului Floreşti ce de fapt îi aparținea celuilalt denunțător, Răzvan Pop.Presa a scris în repetate rânduri că nu s-a realizat audierea în simultan a lui Ursache și Răzvan Pop, motiv pentru care se bănuia că sunt una și aceeași persoană. De asemenea, avocații inculpaților au cerut în repetate rânduri să se desecretizeze identitatea martorului denunțător Ion Ursache, însă fără succes. În septembrie 2017, completul de judecători de la Curtea de Apel Cluj a susținut în sala de judecată că a primit într-un plic sigilat datele adevărate de identificare a omului ce a fost prezentat în dosar sub numele Ion Ursache, însă judecătorii au optat să se pronunțe la următorul termen pentru cererea de desecretizare. Pentru a împiedica acest lucru, șefa DNA Cluj, Anca Mărincean a transmis judecătorilor o adresă prin care motiva că este indispensabil ca identitatea denunțătorului respectiv să rămână protejată, susținând că cei din cadrul DNA au făcut verificări cu privire la un posibil pericol la care ar fi expus Ursache, prin urmare s-a ajuns la concluzia că se impune menținerea măsurii protective.

Concluzie interesantă: martorul protejat, ofițer SRI

Cu toate acestea, avocatul şi profesorul în drept Radu Chiriță ce îl reprezintă pe Horea Uioreanu a trimis la sfârșitul lunii iulie 2018 o cerere de revizuire a sentinței din luna mai 2016. Prin această cerere, avocatul Radu Chiriță susține că martorul cu identitate protejată din dosar ar fi fostul ofițer SRI, Anca Albu, caz ilegal, deoarece cercetarea penală nu intră în atribuțiile SRI.

Potrivit cererii de revizuire, avocatul a ajuns la această concluzie după ce a comparat informațiile din dosarul Uioreanu cu cele din dosarul Mihnea Iuoraș, dosar în care Anca Albu este acuzată că i-a trasnsmis fostului subprefect informații cu privire la faptul că acesta era filat de SRI.

”Martorul protejat a declarat la Curtea de Apel Cluj că a găsit laptopul, pe marginea unui lac de acumulare, de la Florești, în data de 15 martie 2014 și l-a predat la DNA în data de 17 martie 2014… La pagina 12 din rechizitoriu se arată că martorul Pop Răzvan a fost supus unor activități de supraveghere operativă de către un ofițer SRI, la data de 15 martie 2014. De asemenea, la paginile 69-70 din același rechizitoriu (n.r. lui Mihnea Iuoraș), rezultă că ofițerul SRI Anca Albu a făcut parte din echipa SRI care a participat la activități de supraveghere video, audio și de fotografiere a lui Răzvan Pop, la data de 15 martie 2014”, arată avocatul Radu Chiriță.

În data de 15 martie 2014, moment în care Anca Albu, în calitate de ofiţer SRI, l-a supravegheat pe Răzvan Pop, Răzvan Pop susţine că a aruncat laptopul în care ţinea evidenţa banilor. În urma unei audieri, martorul cu identitate protejată Ursache a declarat că se afla la pescuit în zona barajului Floreşti şi întâmplător a găsit laptopul lui Răzvan Pop pe care nu l-a deschis, folosit sau vândut, ci l-a dus la sediul DNA Cluj şi nu la o secţie de poliţie aşa cum ar fi fost normal. De ce un simplu cetăţean ar duce un bun găsit fix la DNA Cluj? Şi mai mult, procurorul a cerut în 17 martie 2014 percheziţie informatică exact pe numărul dosarului în care era cercetat Horea Uioreanu.

”Din cele expuse în rechizitoriul în cauză, dacă Răzvan Pop nu minte, rezultă în mod cert că martorul Ursache este ofițer al Serviciului Român de Informații care l-a filat în data de 15 martie 2014 și a observat că acesta a aruncat un laptop. Astfel se explică de ce martorul a mințit în mod cert că martorul Ursache este ofițer al Serviciului Român de Informații care l-a filat în data de 15 martie 2014 și a observat că acesta a aruncat un laptop. Astfel se explică de ce martorul a mințit în mod evident când a povestit de ce a dus laptopul fix la DNA și tot astfel se explică și extraordinara coincidență a faptului că procurorul DNA a cerut percheziție informatică – deși părea pur și simplu un bun găsit – exact pe numărul de dosar în care se efectuau cercetări față de mine”, arată Horea Uioreanu, prin avocat Radu Chiriță.

Anca Albu aruncă mingea în curtea lui Răzvan Pop

În august 2018, Anca Albu a făcut declarații pentru Știri de Cluj, declarații care indică faptul că Răzvan Pop este una și aceeași cu martorul sub acoperire Ion Ursache.

”O singură dată am fost la filaj după Răzvan Pop. Atunci am anunțat șefii că îl cunosc, că am fost colegi de școală și m-au trimis acasă. Singura dată când am fost la filaj la Răzvan Pop era într-o zi de sâmbătă. A fost pe la prânz și am stat după el patru sau cinci ore. Locul filajului nu a fost la Florești, ci în față la DNA. Răzvan Pop a intrat în sediul DNA cu o geantă tip laptop și a stat mai multe ore. Când a ieșit părea vizibil agitat. S-a urcat în mașină și a plecat acasă. Sunt note de filaj cu surprindere foto și video. Dovezile astea trebuie să existe undeva”, a spus Anca Albu, pentru Știri de Cluj.

Cererea de revizuire, respinsă

În 30 octombrie 2018, judecătorul Fărcaș-Hîngan Georgiana Rodica de la Tribunalul Cluj a respins cerera de revizuire formulată de Horea Uioreanu.

”În temeiul art. 459 alin. 2, alin. 3 şi alin. 5 Cod procedură penală, respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată, în condiţiile art. 455, art. 453 alin. 1 lit. a), b) şi c) C.proc.pen. şi art. 13 din Convenţia europeană privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, de către revizuentul condamnat U. H. D., , împotriva Sentinţei penale nr. 173/12.05.2016 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar penal 3627/117/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 170/31.01.2018 a Curţii de Apel Cluj. În baza art. 460 C.proc.pen., respinge, ca lipsită de obiect, cererea de suspendare a executării Sentinţei penale nr. 173/12.05.2016 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar penal 3627/117/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 170/31.01.2018 a Curţii de Apel Cluj. În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă revizuentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru revizuent şi procuror. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30.10.2018”, se arată în soluția pe scurt.

Hotărârea nu este definitivă, decizia fiind atacată cu apel. Avocatul Radu Chiriță nu a dorit să facă precizări pe marginea subiectului, menționând că nu dorește să se exprime public.

Precizăm faptul că dacă Anca Albu ar fi martorul protejat din dosarul ”Mită la CJ”, toate datele obținute în urma percheziţiei informatice sunt ilegale şi devin nule, ceea ce ar da peste cap întreg dosarul… Dacă Anca Albu este martorul protejat, are judecătorul suficient curaj de a demasca povestea bine pusă la cale de către SRI-DNA?

Condamnările în dosarul ”Mită la CJ”

Reamintim pe scurt că Tribunalul Cluj a pronunțat în luna mai 2016 o primă sentință în dosarul ”Mită la CJ Cluj”. Cea mai grea pedeapsă a primit-o fostul președinte al Consiliului Județean, liberalul Horea Uioreanu – 6 ani și jumătate de închisoare cu executare. Tot cu executare au primit sentința și oamenii de afaceri Vasile Pogăcean – 3 ani și Ioan Bene – 3 ani și 10 luni. Consilierul județean PNL Ioan Petran, inculpat în dosar, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, în timp ce Gabriel Davidescu, directorul UTI, a primit 2 ani și 9 luni tot cu suspendare. Sentința a fost atacată în apel, iar în ianuarie 2018, magistrații de la Curtea de Apel Cluj, Claudia Ilieș și Vasile Chitidean au pronunțat definitiv cauza, astfel că Horea Uioreanu a fost condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare pentru pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani, Ioan Bene a primit 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru dare de mită , iar pentru ceilalți inculpați din dosar a menținut pedepsele aplicare de Tribunalul Cluj.