Omul de afaceri Vasile Pușcaș, fostul ginere al lui Ioan Rus, a fost nevoit să achite 600.000 de lei către ANAF, după ce a „donat” Primăriei Cluj-Napoca un teren cu o suprafață de de 2108 mp, la pachet cu drumul public pe care investitorul l-a făcut pe cheltuiala sa. Donația a fost mai degrabă o obligație impusă de municipalitate la momentul eliberării Autorizației de Construire pentru ridicarea ansamblului mixt Platinia de pe Calea Mănăștur, fiind stipulat faptul că lucrările vor fi recepționate numai în momentul în care terenul și drumul gata amenajat vor fi cedate primăriei.
Nu este o noutate că primarul Emil Boc îi obligă pe investitori să facă o „mică donație” primăriei în schimbul emiterii Autorizației de Construire și a certificatului de recepție a lucrărilor. Mulți consideră că această tradiție cu iz dictatorial pe care edilul și-a însușit-o de ani buni ajută la dezvoltarea orașului de cinci stele, însă ceea ce nu se vede în spatele cortinei este cât de mult afectează această practică calitatea vieții despre care Boc vorbește chiar și atunci când doarme.
Primăria a luat drumul, Pușcaș s-a ales cu amenzile
Investitorul a fost amendat cu 600.000 de lei pe motiv că a cheltuit bani firmei pentru realizarea unui drum public. Situația lui Vasile Pușcaș nu este una singulară, zeci de investitori s-au trezit că trebuie să scoată sute de mii de euro din buzunare după ce au mers pe mâna lui Boc și au „donat” o creșă, o grădiniță, un teren pe care au construit un drum sau chiar un sens giratoriu. Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe Vasile Pușcaș pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la tradiția donațiilor de care Boc este extrem de mândru.
„Donația despre care vorbiți nu este o donație, deoarece a fost impusă. Donația reprezintă un act unilateral, cu liber consimtamant și neviciat. În cazul de față, nouă ni s-a impus printr-o Hotărâre de Consiliu Local să donăm terenul, ca în schimb să primim recepția lucrărilor. Dar în documente a fost consemnată drept donație. Din punctul meu de vedere, poate fi vorba de un abuz de putere. Nu știu de ce un investitor ar trebui să dea ceva primăriei, doar pentru dreptul lui constituțional de a primi o autorizație în limita legii. Primăria oricum nu-ți dă mai mult decât în limita legii, nu îți dă mai mult decât prevede legea. Toți cetățenii români au drept legal, dacă dețin un teren, să primească o autorizație în limita legii. Dacă respecți limita legii, de ce trebuie să mai donezi? Mi se pare un abuz de putere.”, a afirmat investitorul.
Investitorul ne-a relatat și cum a ajuns în situația în care să fie sancționat cu 600.000 de lei pentru că a „donat” terenul și drumul primăriei.
„Aici nu este vorba numai de teren, ci și de lucrările efectuate, deoarece primăria ne-a spus că terenul nu este suficient și ne-a obligat să realizăm și un drum și nu cu oricine, cu firma Diferit. Ne-au spus că numai după ce lucrările sunt finalizate pot fi donate către municipalitate. Aceste lucrări au fost o cheltuială pentru mine, au costat 302 milioane de lei și nu vorbesc de valoarea terenului, ci strict de valoarea lucrărilor care au fost facturate pe Diferit. Fiind o cheltuială a firmei, aceste lucrări au fost înregistrate la cheltuieli, iar cei de la finanțe mi-au spus că e vorba despre un drum public și nu poate fi înregistrat la cheltuieli, că nu eu trebuia să fac aceste lucrări și pe bună dreptate.”, a declarat Vasile Pușcaș.
„Vreți casă, faceți creșe!”
Cel mai trist este că în spatele unui municipiu care se dezvoltă la standarde europene pentru că primăria își face treaba și știe ce și de la cine să ceară, se ascunde o serie de probleme de care clujenii se lovesc în fiecare zi. Sumele pe care investitorii le pierd în urma așa-ziselor donații trebuie recuperate de undeva, iar acest lucru se vede în piața imobiliară din Cluj, unde apartamentele se vând la prețuri colosale.
„Tradiția lui Boc” a fost urmată cu sfințenie și în cazul sensului giratoriu de pe strada Frunzișului pe care a trebuit să-l realizeze Studium Green, firma patronată de milionarul Dorin Bob. La fel ca în cazul lui Vasile Pușcaș, Bob a fost obligat prin autorizația de construire să realizeze un sens giratoriu pentru a primi certificatul de recepție a ansamblului Wings. În aceeași situație s-au găsit și 11 clujeni asociați care voiau să-și ridice câteva imobile individuale pe str. Soporului, iar Boc le-a răspuns tăios „Vreți case, faceți creșe!”, fiind îndemnați să-l asculte pe edil dacă vor autorizație ca să-și ridice o locuință.
În cele mai multe cazuri investitorii nu s-au revoltat și au acceptat propunerea primarului dezvoltând Clujul cu sau fără voia lor, dar cu siguranță pe cheltuiala lor.
Trist este că municipiul în care Emil Boc spune că nivelul calității vieții este foarte ridicat se dezvoltă pe barba și pe buzunarul investitorilor, care ori acceptă, ori se îndreaptă către alte orașe în care nu s-a auzit de tradiția donațiilor. Și mai trist este că aceste proiecte sunt realizate de investitori pentru că primăria ori nu este în stare, ori nu vrea să le facă și a găsit o soluție extrem de convenabilă, la limita legii.
Vasile Pușcaș și-a retras „donația” făcută primăriei
Investitorul a decis să-și retragă donația făcută primăriei pentru care a primit la schimb autorizația de construcție și recepționarea lucrărilor pentru ansamblul mixt Platinia. Este vorba despre un teren cu o suprafață de de 2108 mp pe care a fost construit un drum cu patru benzi. Pentru retragerea donatiei care fără să exagerăm ar fi trebuit să fie trecută și în documentele oficiale drept o obligație, Primăria Cluj-Napoca și Vasile Pușcaș se luptă în aceste momente în instanță. Dacă Pușcaș își va revendica terenul, primăria va primi o grea lovitură sub centură, deoarece municipalitatea are planuri în zonă. Emil Boc a reacționat destul de urât la aflarea veștii și a lansat o serie de afirmații în stilul caracteristic.
„Ne-a dat în judecată și vom câștiga, pentru că ceea ce a donat a fost oferta domniei sale când a modernizat Platinia. (..) Păcat că oamenii aceștia în loc să vină și să spună că dau orașului, pentru că aici mi-am făcut averea, am ajuns milionar. Nu în altă parte a planetei, ci în Cluj, pentru că primăria m-a sprijinit. Să dea înapoi ceva, că nu va duce pe lumea cealaltă averile și bogățiile, ci cu faima pe care ai lăsat-o. El cu ce faimă va rămâne în oraș? Că și-a bătut joc de 350 de mii de locuitori amânând cu 6 luni sau un an lucrarea de extindere?”, declara edilul în urmă cu un an.
DONAȚIE
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul donație reprezintă o convenție între două părți prin care una transmite celeilalte proprietatea unui bun material, fără să primească ceva în schimb.
„Cine dăruieşte în timpul vieţii, precis o să regrete, mai târziu” (Antoine Loysel – celebru gânditor şi jurist, 1536-1617).