Simpozion-spectacol, la Şcoala de Arte Cluj: “Centenar 2018 – ȚARĂ, OAMENI, PATRIMONIU“

Joi, 22 noiembrie 2018, Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj a găzduit Simpozionul-spectacol “Centenar 2018 – ȚARĂ, OAMENI, PATRIMONIU“, la care au participat câţiva invitaţi de seamă, din mai multe domenii ale vieţii social-culturale a municipiului nostru, fiecare comunicare fiind urmată de un scurt moment artistic susţinut de cursanţi şi experţi ai instituţiei organizatoare. Prima prelegere, intitulată CENTENAR ROMÂNIA i-a aparţinut istoricului Tudor Sălăgean, managerul Muzeului  Etnografic al Transilvaniei, care s-a axat pe contribuţia unor oameni politici clujeni la înfăptuirea măreţului eveniment de la 1 Decembrie 1918. S-a referit la personalităţi precum Al. Vaida Voevod şi mulţi alţii – dar în special la una, mai puţin cunoscută, a marii Uniri: avocatul memorandiştilor, Amos Frâncu, cel care prin atitudinea sa a accelerat luarea unor măsuri care au dus la împlinirea acestui deziderat al naţiunii române, participând totodată împreună cu o mie de clujeni la Marea Adunare de la Alba Iulia. “Cred că merită să reţinem cu toţii hotărârea şi dinamismul care s-au manifestat în acele zile. E foarte greu de spus care a fost cel mai important clujean implicat în marea înfăptuire de la 1 Decembrie 1918, dar important a fost faptul că au acţionat cu toţii împreună şi au realizat, eficient, un act pe care puţini ar fi putut să-l facă atât de repede”. În continuare, a urmat  un microrecital de chitară clasică susţinut de Alexandra Pătcaş – de la clasa expert András Béla Moldovan – cu piesele Freight şi Dirty Rag (Train Blues).

În continuare, dl. Augustin Munteanu – de la Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții – a evocat semnificaţia anului 2018, declarat ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI CULTURAL, referindu-se la clădirile Clujului, construite de la Marea Unire până în momentul de faţă. Acesta a trecut în revistă clădirile mai importante, ridicate de administraţia românească, instaurată după 1918, apoi cele de după Cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi clădirile ridicate în perioada recentă. Nu a ignorant nici statuile sau ansamblurile statuare ale Clujului, elemente importante în reperele culturale ale acestui municipiu.  “Sperăm ca noi, constructorii şi antreprenorii în construcţii, să ducem mai departe steagul şi dezvoltarea tuturor clădirilor care să asigure infrastructura necesară pregătirii cetăţenilor din Cluj-Napoca şi chiar din Europa, deoarece avem mulţi studenţi străini care studiază la universităţile clujene. Inclusiv această splendidă clădire a Şcolii de Arte Cluj în care ne aflăm acum, e o remarcabilă creaţie din ultima sută de ani a perioadei pe care o parcurgem şi sunt mândru pentru că am contribuit la reabilitarea şi modernizarea ei”, a încheiat acesta.  În continuare expertul clasei de chitară clasică, András Béla Moldovan a interpretat un Preludiu (Bwv 998) de J.S. Bach şi Bagatelle No.3 de W. Walton.

A venit apoi momentul ca d-na Raluca Mateiu, de la Institutul Cultural Francez din Cluj-Napoca să susţină conferinţa „SEZONUL CULTURAL ROMÂNIA – FRANȚA“. În discursul său, aceasta a făcut o succintă prezentare a instituţiei şi activităţilor pe care Institutul Cultural Francez le desfăşoară, precum şi un istoric al tradiţionalelor relaţii cultural-politice româno-franceze, subliniind faptul că din cele mai străvechi timpuri Franţa a fost prietenul de nădejde al nostru în înfăptuirea celor mai importante realizări din istorie, oferind totodată ajutor şi găzduire celor prigoniţi în România, în anii grei ai comunismului.  Totodată, domnia sa a prezentat în detaliu evenimentele ce vor avea loc, începând cu 27 noiembrie – în Franţa şi apoi, din 18 aprilie 2019, în România, în cadrul activităţii de mare amploare, cu implicarea unor energii deosebite de ambele părţi – „SEZONUL CULTURAL ROMÂNIA – FRANȚA“.   Momentul a fost urmat de un microrecital de pian, susţinut de Ella Danciu, de la clasa expert Elisei Mureşan, cu piesa Clair de Lune – Claude Debussy.

În continuare, amfitrionul serii, actorul şi expertul clasei de actorie a şcolii, Petre Băcioiu a oferit microfonul d-lui Aurel But, de la Muzeul Memorial “Octavian Goga” din Ciucea. Acesta, în cadrul comunicării sale, OCTAVIAN GOGA – 80 DE ANI DE LA MOARTE, a prezentat în detaliu lupta  – trup şi suflet – a marelui poet şi om politic transilvănean pentru înfăptuirea măreţului act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Cu acest prilej a subliniat şi  rolul important al tribunului prin tot ce-a înfăptuit pentru împlinirea acestei năzuinţi a neamului românesc: de la poezii, articole politice şi până la o susţinută activitate diplomatică, activităţi pentru care a fost închis, la penitenciarul Szeged şi chiar condamnat la moarte de către guvernul Austro-Ungar. Profesorul But arată că Goga a reuşit să treacă cu bine de toate încercările, ajungând chiar să facă parte din echipa de negociatori ai României de la Tratatul de la Paris, de după primul Război Mondial, înregistrând rezultate remarcabile. Iar scrisul său a avut darul de a călăuzi neamul românesc în luptă, prin furtunile istoriei – după cum mărturisea, în epocă, celebrul general Constantin Prezan: “Goga face mai mult cu scrisul decât un corp de armată pe front”! Iar momentul care a precedat expunerea profesorului But a fost unul de canto clasic şi i-a aparţinut lui Andrei Bangău, cu piesa Ah! Mio cor, schernitosei (“Ah! Inima mea, mult batjocorită”) din Alcina, G. Fr. Händel şi Georgianei Marian – cu Domine Deus (A. Vivaldi), ambii cursanţi la clasa expert Silvia Codrescu.

Iar comunicarea din finalul simpozionului-spectacol despre Centenar i-a aparţinut scriitorului Adrian Ţion, referitor la un alt eveniment memorabil al acestui an: GEORGE COȘBUC – CENTENAR – 100 DE ANI DE LA MOARTE. Acesta a început prezentarea marelui poet de la Hordou pornind de la versurile emblematice din “Poetul”: ”Sunt suflet în sufletul neamului meu/Şi-i cânt bucuria şi-amarul”. Apoi a declarat că George Coşbuc este primul mare poet pe care l-a dat Ardealul, după el urmând Octavian Goga, Lucian Blaga şi alţii, trecând totodată în revistă temele esenţiale ale creaţiei acestuia. De asemenea, nu a ignorant nici tumultoasa viaţă şi finalul tragic al scriitorului, după intrarea sa într-un con de umbră, prilejuit de moartea fiului său drag.  De asemenea, a ţinut să se refere, pe larg şi la legătura poetului cu folclorul românesc, subliniind faptul că, în ansamblul său, opera scriitorului dovedeşte că acesta a reuşit, în final, să realizeze ce şi-a propus: o adevărată epopee naţională! Iar seara a fost încheiată, în acelaşi ton cu un microrecital de vioară şi pian susţinut de experţii Diana Creţu, vioară şi Olga Bordas, pian care au interpretat, cu talent, Secret Garden şi Vals nr. 2 de D. Sostakovici.