Cu un efectiv de aproape 9000 de salariați, inclusiv o proporție semnificativă de șoferi pentru fiecare angajat de pe teren, dar și funcționari angajați pe criterii discutabile sau expuși de presă pentru lipsa de competență, Apele Române se numără printre instituțiile ale căror membri de sindicat au ieșit recent în stradă.
Motivul protestului îl reprezintă eliminarea sporului pentru ”condiții vătămătoare”. Angajații solicită stabilitatea veniturilor și păstrarea locurilor de muncă.
G4Media.ro a prezentat principalele controverse în care a fost implicată această instituție, evidențiind atât numărul mare de angajați, cât și motivele pentru care aceștia beneficiază de sporul pentru „condiții vătămătoare”, precum și reacțiile a doi foști miniștri ai Mediului, Tanczos Barna (UDMR) și Mircea Fechet (PNL), privind necesitatea schimbării conducerii Apelor Române și posibilitatea comasării instituției cu alte structuri de control din domeniu.
În vara trecută, Info Sud-Est a documentat modul în care operatorii economici de pe litoralul românesc obțin venituri nelegal, pe fondul lipsei de reacție a Apelor Române. Monitorizarea a arătat că, timp de o lună, activitatea pe plajă se desfășura fără licitații sau contracte încheiate cu Apele Române Dobrogea Litoral.
La o lună după semnalarea situației, plajele continuau să funcționeze, iar operatorii încasau zilnic sume importante, adesea fără bon fiscal, pentru sute de șezlonguri. Fenomenul era prezent în special în Eforie Sud și Eforie Nord, destinații populare pe litoral.
Surse din interiorul și din afara instituției au confirmat pentru ISE că exploatarea ilegală a plajelor de către operatori fără contracte este răspândită și cunoscută, dar greu de combătut, inclusiv din cauza faptului că inspectorii ABADL nu sancționează neregulile.
De asemenea, ISE a relatat despre numărul ridicat de șoferi angajați – în unele cazuri, ajungând la cinci șoferi pentru un singur inspector de teren, iar la nivel național, la finalul lui 2023, instituția avea peste 8700 de angajați.
ReporterIS a publicat, la sfârșitul lui 2024, detalii dintr-un raport DSP Vaslui care a stat la baza acordării unui spor de 15% pentru „condiții vătămătoare” angajaților ABA Bârlad. Printre justificări se numără „presiuni la nivelul părților moi și nervilor”, iar datele medicale arată o incidență crescută a diverselor afecțiuni în rândul personalului.
Tot ReporterIS a investigat existența unei rețele de angajări pe bază de relații de rudenie în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Iași, instituția refuzând să ofere date la nivel național privind acest fenomen.
O altă anchetă a vizat un contract de pază la ABA Prut Bârlad Iași, unde prestatorul nu a asigurat serviciile pe toată durata contractului, deși suma totală era semnificativă și contractul putea fi prelungit.
Unul dintre cele mai mediatizate scandaluri a fost cel al angajării unei foste chelnerițe ca „specialist” la Apele Române, dezvăluit de Recorder la finalul lui 2020. S-a arătat că, în multe județe, persoane fără pregătire de specialitate au fost numite în funcții de conducere pe criterii politice, cazul cel mai notoriu fiind cel al lui Petru Avram, fost șef la Apele Prut-Bârlad, implicat ulterior în mai multe dosare penale pentru angajări fictive și abuz în serviciu.
Potrivit Sindicatului Mureșul din Apele Române, proteste spontane au avut loc în numeroase orașe din țară, ca reacție la tăierea sporului de „condiții vătămătoare”.
Criza de la Praid și discuțiile privind comasarea instituțiilor au fost generate și de deficitul bugetar, iar vicepremierul Tánczos Barna a cerut demiterea urgentă a conducerii Apelor Române și Salrom, pe fondul poluării grave produse în zonă.
În aprilie 2025, Mircea Fechet, ministrul Mediului de la acea vreme, a anunțat intenția de a comasa instituțiile de control din subordinea ministerului, pentru eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor, fără a crea noi structuri, ci reorganizând cele existente.
Momentan, nu se știe dacă actuala ministră, Diana Buzoianu, va dispune comasarea Apelor Române cu alte instituții sau va verifica numărul de angajați, însă a anunțat măsuri pentru dotarea inspectorilor cu bodycam-uri și pentru înăsprirea sancțiunilor în cazul încălcărilor legii de mediu, subliniind necesitatea siguranței personalului în teren.
Citește și:
