Instituțiile publice de cultură din România, cum ar fi teatrele, operele, muzeele, bibliotecile, centrele culturale și casele de cultură, sunt împărțite în instituții de interes național, aflate sub autoritatea Ministerului Culturii, și instituții de interes județean, aflate în subordinea consiliilor județene. Căminele culturale au rolul de a facilita accesul la evenimente culturale în zonele rurale, unde infrastructura culturală este precară, bugetele pentru cultură sunt mici, iar consumul cultural este scăzut. Potrivit hărții interactive oferite de Culturadata.ro, care inventariază căminele culturale din județul Cluj, cele mai multe cămine se află în localitățile Poeni (7), Recea-Cristur (9) și Căpușu-Mare (9). Acestea includ și căminele din satele care aparțin administrațiilor locale menționate. Căminele culturale, odinioară promise ca centre ale vieții comunitare, au devenit simple vitrine de cheltuire a fondurilor europene. În județul Cluj, după ce s-au investit sume uriașe în reabilitarea lor, acestea zac mai mult închise sau folosite pe post de săli de închiriat. Beneficiarii reali rămân firmele de casă ale primarilor, care au încasat contracte generoase, lăsând cultura în paragină, în spaţii proaspăt renovate, şi comunităţile în urmă. Şi pare că acum, frumos vopsite,  nici primarii, nici Direcţia judeţeană de Cultură nu ştiu cum să le gestioneze. Am contactat primăriile celor trei comune pentru a afla ce activități culturale au avut loc în ultimul an în aceste instituții. Am vorbit, de asemenea, şi cu reprezentanţii Direcţei Judeţene de Cultură.

Ce se întâmplă în căminele culturale?

Deşi rolul fundamental al căminelor culturale este acela de-a asigura accesul la cultură în zonele rurale sau periurbane cu acces limitat la evenimente, au devenit deja proverbiale cazurile în care aceste instituţii au fost transformate în discoteci sau au servit drept spaţii pentru nunţi, botezuri şi cumetrii şi înmormântări. Ne-a propus să aflăm ce se întâmplă, de fapt, în caminele cultrale din judeţ şi am contactat cele trei primării.

Aşadar, am întrebat reprezentanţii Primăriei Comunei Poeni ce evenimente sau activităţi culturale au fost organizate la Căminul Cultural din Poeni în anii 2023-2024. Răspunsul oficial primit demonstrează că evenimentele desfăsurate au fost destul de aride: Serbarea Copiilor şi Târgul de Crăciun organizate de Şcoala organizate de Şcoala Gimnaziala Poeni, Bal de Crăciun şi Ziua Internaţională a Rromilor.

Am adresat aceeaşi întrebare şi reprezentanţilor Primăriei Căpuşu Mare. Pe lângă cele câteva evenimente culturale desfăşurate spaţiul căminului cultural din comună a devenit atât discotecă, sală de şedinţe pentru Consiliul Parohial Reformat sau sală pentru zile de naştere.

 Astfel, conform răspunsului oficial, în anii 2023-2024, în căminul cultural al comunei Căpușu Mare s-au desfășurat următoarele evenimente:

 Bal mascat, Bal de Paște, Petrecere cu ocazia confirmării, Festivitatea de încheiere a anului școlar pentru clasele a VIII-a ale Școlii Gimnaziale Căpușu Mare, Serbarea de încheiere a anului școlar pentru preșcolari și pentru clasele primare, Activități cu copii desfășurate de Biserica Reformată Căpușu Mare, Petrecere de aniversare a 30 de ani de la terminarea școlii, Activități cu elevii, în cadrul „Săptămânii altfel”, Bal de Moș Nicolae, Festivalul de colinde „Noi umblăm să colindăm”, ediția a IX-a, Bal de Crăciun, Petrecere de Revelion, Ședințe ale Consiliului Parohial Reformat, Seară tradițională, Seri de dans popular, Spectacol de dansuri populare, Serbări de zile de naștere, Discotecă, Teatru de păpuși, Ședințe de informare, Zilele satului Căpușu Mare.

În Căminul Cultural din Recea Cristur nu s-a desfăsurat niciun eveniment cultural din cauza stării deplorabile în care se află clădirea

L-am contactat, de asemenea, pe Alexandru Rus, primarul Comunei Recea-Cristur pentru a afla ce evenimente au fost organizate în anii 2023-2024 în căminul cultural din comună. Primarul Alexandru Rus a declarat că locuitorii comunei nu au beneficiat de niciun eveniment cultural din cazua stării deplorabile în care se alfă clădirea. De asemenea, primarul a declarat că nici nu a prmit vreo propunere din partea Direcţiei Judeţene de Cultură sau din partea vreunui teatru clujean.

Din păcate, nu am organizat niciun eveniment. Suntem cu dosar depus la CNI pentru a reabilita căminul cultural că degradat. Nu putem face nimic pentru că starea clădirii nu permite organizarea de evenimente”, a declarat primarul.

Întrebat dacă a primit vreo propunere din partea instituţiilor culturale clujene primarul a declarat următoarle:

N-am primit nimic. O trupă teatru din Baia Mare m-a contactat anul trecut, dar le-am spus că nu se poate din cauza stării în care se află clădirea

În legătură cu reabilitarea clădirii Alexandru Rus ne-a spus că a făcut toate demersurile:

Am depus proiect la CNI, este în analiză. Am vorbit şi cu domnul Tişe, dar ne-a zis că de la Consilul Judeţean nu ne poate da bani decât pentru situaţii de urgenţă. Vom vedea

Direcţia Judeţeană de Cultură Cluj nu mişcă un deget

Direcţia Judeţeană de cultură  are ca scop principal protejarea patrimoniului cultural – naţional, implementarea strategiei şi politicilor elaborate de Ministerului Culturii, la nivelul judeţului Cluj. I-am întrebat pe reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj dacă au organizat evenimente în căminele culturale din comunele Poeni, Recea-Cristur sau Căpuşu Mare.

Cei de la Direcţia Judeţeană de Cultură s-au spălat rapid pe mâini, aruncând legea pe masă. Lege ce nu „menţionează în mod expres atribuţii în organizarea de evenimente culturale”.

Într-adevăr, conform articolului menţioant în raspunsul oficial, Direcțiile Județene pentru Cultură se ocupă de aplicarea legii pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural național. Ele colaborează cu instituții publice, autorități și organizații specializate pentru a valorifica bunurile de patrimoniu și a respecta prevederile legale din acest domeniu. De asemenea, participă la controale organizate împreună cu alte autorități abilitate pentru a verifica respectarea legislației privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Însă, acelaşi articol stipulează că Direcţiile Judeţene de cultură pot solicita și primi,  informații și date de la autorități, instituții publice sau organizații private care desfășoară activități culturale, artistice sau de informare publică, pentru a-și îndeplini responsabilitățile.

Chiar dacă Direcţia Judeţeana de Cultură nu este operator cultural, ca atare obiectivul principal al activităţi sale nu este organizarea de evenimente, nu înseamnă că nu ar trebui să aibă un interes mai crescut în legătură cu viaţa căminelor culturale din mediul rural pentru că, nu de puţine ori,  acestea sunt marginalizate de instituţiile mari de cultură, instituţi ce ar putea face o diferenţă. Pentru că, nu în ultimul rând, accesul la cultură este un drept stipulat în constituţie. Şi este al tuturor cetăţenilor, în mod nediscriminatoriu, indiferent de mediul din care provin.

Citește și: Comuna Apahida, un exemplu de dezvoltare cu bani europeni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.