Gazeta continua seria dezvaluirilor despre afacerile îngropate, dar care însa i-au înbogatit pe „baietii destepti” ai vremii. Un alt caz în care o banca a dat faliment iar vinovatul s-a plimbat vreme de mai multi ani prin lume este cel al Bancii Bankoop, iar „creierul” din spatele afacerii este Alexandru Dinulescu, fostul director general al institutiei financiare. Bankoop a însemnat pentru statul român o gaura de 1,5 milioane de dolari pierduti si peste 600.000 de români deponenti pagubiti. Cu toate acestea, Dinulescu este singurul „inginer financiar” care se afla în momentul de fata la închisoare în urma infractiunilor pe care le-a facut. La falimentul Bankoop si-au dat ajutorul si o mîna de clujeni de seama care au luat credite pe care nu le-au mai înapoiat.

Daca timp de cinci ani dupa 1990, în România a fost moda jocurilor piramidale, dupa 1995 au început sa apara extrem de multe banci care se doreau a fi jaloanele intrarii în capitalism. În majoritatea situatiilor, în spatele acestor institutii financiare nu se ascundeau decât fosti nomenclaturisti ai regimului comunist care nu erau altceva decât primii “ingineri” financiari. Modalitatea de capatuiala era una extrem de simpla: acordau credite neperformante sub forma unor sume de bani colosale pentru acea perioada, care nu mai erau returnate, dar directorii sau administratorii bancilor sau creditelor beneficiau de o parte din banii învârtiti în acest mod. În câtiva ani, mai multe banci s-au ruinat fara speranta de redresare, iar notiunea de “inginerie financiara” a devenit sinonima cu cea de hotie pusa la cale de mafia “gulerelor albe”. Prabusirea bancilor a dus la disperarea a aproape un sfert din populatia tarii care fusese prinsa în aceste jocuri murdare.

Într-o situatie similara cu cea descrisa mai sus se regaseste si cazul Bankoop. În acest cadru este vorba de un prejudiciu de 1,5 miliarde de dolari si peste 600.000 de români care aveau depozite la Bankoop. Paguba Bankoop a fost recuperata de la bugetul de stat, iar creierul acestei devalizari este, Alexandru Dinulescu, singurul bancher român implicat în ruinarea unei banci si pentru care s-a reusit trimiterea lui dupa gratii, locul unde se afla si acum.

Banca de Credit Cooperatist “Bankoop” a fost înfiintata în 1990, pe platforma Centrocoop-ului, o organizatiie sub umbrela careia functioneaza cooperativele de consum. Declinul Bankoop a început în 1996, cînd director era Alexandru Dinulescu, iar modul de falimentare a fost acordarea unor credite care nu au mai fost restituite. Dinulescu a fost arestat la 19 februarie 1997, dar trei luni mai târziu a fost eliberat sub control judiciar. A fost tinut sub control atât de bine, încât a reusit sa fuga din tara. Ancheta a continuat în lipsa lui si, la finalul acesteia, a fost trimis în judecata pentru o banala luare de mita. La capatul procesului, judecat in lipsa inculpatului, Dinulescu a fost condamnat la zece ani de închisoare. Chiar daca se refugiase în SUA, fostul director Bankoop a fost arestat de autoritatile americane si trimis în tara în 2003.

Gipsy credit

Modurile în care au fost obtinute creditele de la Bankoop sunt de domeniul filmelor comice. Spre exemplu, Bankoop a acordat un credit de 2,5 milioane de dolari care a fost garantat cu un cimitir. De pe urma “garantiei” nu au mai putut fi obtinuti decât 100.000 de dolari.

În “mirajul” acestor credite au fost implicati si clujeni de seama ai urbei. Conform unor informatii, cunoscutul avocat clujean Teofil Tripon ar fi împrumutat de la Bankoop circa 20 de miliarde de lei, dar fara chitanta.

Între 1991 si 1995, avocatul Tripon a devenit actionar la SC Agropicoti, societate care a falimentat tot în acea perioada. Cu toate acestea, înainte de faliment, societatea a obtinut prin directorul Bankcoop Cluj, Vasile Perta, un credit de la Bankcoop de 2 miliarde de lei, pe care nu l-a mai returnat. Conform unur informatii, dupa falimentul bancii, directorul filialei clujene a Bankoop a devenit partener de afaceri cu Tripon. Interesant este ca avocatul clujean a aparat alte doua personaje care lucrau în aceeasi bransa bancara, anume Horea Hosu si Sever Muresan, devalorizatorii Bancii Dacia Felix, afacere care s-a soldat cu onorarii de ordinul sutelor de milioane de lei.

Fostul director al Bankoop Cluj, Vasile Perta l-a ajutat pe maharul Dinulescu sa intre pe listele “preferentiale” ale Caritas. Facând cunostinta cu “lumea buna” a Clujului, Alexandru Dinulescu a facilitat acordarea unui credit unui alt personaj clujean, Aurel Rosiianu, care ar fi depus la Caritas un milion de ROL pe numele lui Perta si sase milioane de ROL pe numele directorului general al Bankoop, Dinulescu. Pentru acest serviciu, Rosiianu ar fi benefiat, conform Parchetului de pe lânga CSJ, de un credit de 300 milioane de lei. Aurel Rosiianu este nimeni altul decît fostul presedinte al Partidei Romilor la Cluj.

Urmarire ca-n filmele cu prosti

Falimentarea Bankoop a avut un precedent, adica Dacia Felix. Banca Nationala a României, institutie care supravegheaza celelalte banci, are un serviciu de preudentialitate care detinea actele de bilant ale Bankoop, cu toate acestea BNR a lasat sa functioneze Bankoop-ul timp de doi ani, perioada în care banca a acordat cele mai neperformante credite. Bankoop a suferit pierderi de peste 200 de milioane de dolari din care s-au recuperat 35 de milioane. Alexandru Dinulescu, fostul presedinte al Bankoop si vicepresedinte Centrocoop, a fost condamnat în 2004 la 10 ani de închisoare pentru luare de mita. În momentul de fata el îsi ispaseste pedeapsa în penitenciarul Rahova.

La momentul arestarii, Alexandru Dinulescu locuia într-o casa, pe Western Avenue, în orasul Albany – New York, si ajunsese în America în 1999. În urma unei solicitari, bancherul fugar a primit o viza de afaceri EB – 5, tip de viza care se acorda doar persoanelor care dovedesc ca detin un milion de dolari disponibili investitiilor.

Cu toate acestea, pe numele lui Dinulescu exista un mandat de urmarire prin Interpol cu un an înainte, asa ca, în mod normal, fostul director Bankoop nu ar fi putut obtine viza respectiva. Astfel, exista supozitii serioase privitoare la faptul ca Dinulescu a fost ajutat în SUA chiar de reprezentantii Ambasadei Române.

Stefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here