DNA a realizat un bilanț al activității sale pentru anul 2019. Direcția Națională Anticorupție, condusă acum de procurorul Crin Nicu Bologa a rezolvat un număr important de cazuri pe care le-a prezentat în data de 9 martie în raportul anual de activitate. Astfel că în anul 2019 au fost achitați definitiv 262 de inculpați, față de 202 în 2018. Datele raportului arată și că rata de achitări calculată prin raportarea numărului de inculpați achitați într-un an la cel al inculpaților trimiși în judecată în același an este de 52% față de 36% în 2018.
În anul 2019, DNA și-a desfășurat activitatea într-un context dificil, în care capacitatea de rezistență a instituției a fost pusă la încercare: Activitatea cu o conducere interimară, atât la nivelul cel mai înalt, cât și la nivelul unor secții și servicii, a făcut extrem de dificilă stabilirea și urmărirea unei strategii de management consecvente.
Legile justiției, modificate în 2018 au schimbat condițiile de numire și delegare a procurorilor în cadrul Direcției, ceea ce a determinat o fluctuație și un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor. Cât despre ractica judiciara, aceasta a fost în continuare influențată de efectele unor decizii ale CCR care au dus în multe cazuri la excluderea de către instanțele judecătorești a unor mijloace de probă, iar în alte situații la rejudecarea unor cauze definitiv judecate.
Cu toate acestea, pe parcursul anului 2019, DNA și-a menținut capacitatea de a face anchete la standarde ridicate, astfel încât cei care au săvârșit fapte de corupție sau asimilate corupției să răspundă, iar bunurile dobândite fraudulos de aceștia au fost, fie recuperate în timpul urmăririi penale, fie puse sub sechestru, pentru că, în caz de condamnare, să poată fi recuperate de stat. Chiar daca, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător fata de anul precedent, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penala, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecata.
Efortul s-a concentrat asupra creșterii numărului cauzelor cu trimitere în judecata a inculpaților pentru fapte de corupție și asimilate acestora și pe reducerea stocului de dosare ramase nesoluționate. Că relevanta, se remarca o eficienta sporita în investigarea fraudelor cu fonduri europene și continuarea trimiterii în judecata a persoanelor cu funcții publice înalte pentru infracțiuni de corupție și a cauzelor complexe.
Rezultatele activității desfășurate in anul 2019 de către DNA
Principalele constatări referitoare la rezultatele activității desfășurate în anul 2019 de către Direcția Națională Anticorupție sunt următoarele:
Aceasta a crescut numărul cauzelor prin care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpaților. În anul 2019, 235 dosare au fost trimise în judecata, fata de 196 în anul 2018 (o creștere cu 20%). În plus, a crescut numărul de acorduri de recunoaștere a vinovăției la 97 în anul 2019, fata de 55 în anul 2018. Acest lucru denota o doza mai mare de profesionalism în administrarea probelor și consolidarea practicii în acest sens, pentru a se evita procesele penale costisitoare și de lunga durata. Cu toate acestea, că număr de inculpați trimiși în judecata (inclusiv cei cu acord de recunoaștere a vinovăției), se remarca o scădere la 501 inculpați trimiși în 2019 fata de 556 în anul anterior. Aceasta scădere (501 fata de 556 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite etc.).
Al doilea rezultat important este creșterea eficienței în investigarea fraudelor cu fonduri europene. Pe lângă creșterea numărului de dosare și de inculpați trimise în judecata în comparație cu anul anterior, este de remarcat creșterea de peste doua ori și jumătate a prejudiciilor stabilite de procurori în dosarele trimise în judecata pentru fraudarea fondurilor europene: în anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei fata de 70 milioane lei în anul 2018. Au trimise în judecata: 70 de rechizitorii pentru fraude cu fonduri europene, fata de 50 rechizitorii în anul 2018, iar numărul total al inculpaților trimiși în judecata a fost de 169 fata de 121 în anul anterior, adică o creștere de aprox. 40%.
Al treilea rezultat este faptul că s-a urmărit cu prioritate descoperirea și recuperarea prejudiciilor încă din timpul desfășurării investigațiilor. S-au recuperat încă din cursul anchetelor penale, prin masuri de restituire, 14,8 milioane euro (0,81 milioane euro în anul anterior), reprezentând o creștere consistenta. În anul 2019, s-au dispus sechestre sau propriri pe conturi în valoare de 224 milioane euro pentru că, în caz de condamnare definitiva, banii și bunurile să poate fi confiscate, iar prejudiciile să poată fi recuperate. În majoritatea cauzelor trimise spre judecare – peste 80% – s-a reținut existenta unui produs infracțional (adică bani sau bunuri obținute presupus nelegal).
Un ultim lucru important este trimiterea în judecata a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt și mediu. Din totalul de 501 inculpați trimiși în judecata, o pondere semnificativa – 146 inculpați – este reprezentata de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (un număr apropiat de cel de anul trecut 155).
Cine sunt cei trimiși în judecată
Printre cei trimiși în judecată se află 13 demnitari, dintre care: 3 miniștri din care 1 în doua dosare, 2 deputați, 2 deputați în Parlamentul European, din care 1 la data săvârșirii faptei vicepreședinte de consiliu județean, 3 secretari de stat, 1 președinte ANAF (cu rang de secretar de stat), 2 vicepreședinți ANAF (cu rang de subsecretar de stat). Dintre autoritățile locale, au fost trimiși în judecată 24 primari (6 primari municipiu, 18 primari de oraș/primari comuna) și 5 viceprimari (3 viceprimari de municipiu, 2 viceprimari comuna). Iar pe lângă aceștia, au fost inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control din domeniul educației ori din domeniul sănătății.
Au fost pronunțate solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie
În anul 2019, instanțele de judecata au continuat să dispună soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv 422 a scăzut fata de cei condamnați definitiv în anul anterior (584), au fost pronunțate decizii de condamnare în cazuri importante. Cu titlu exemplificativ, au fost condamnați definitiv: 3 deputați (dintre care 1 având și funcția de președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiției, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătății, 1 secretar de stat și 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 sef cabinet în cadrul M.A.I, 5 judecători, 3 procurori, 1 președinte A.N.A.F, 1 vicepreședinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Națională Loteria Romana, 4 președinți consiliu județean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu, alti primari de comuna, funcționari cu funcții de conducere în administrația locala și la nivelul unor companii de stat .
De remarcat este că, în anul 2019, instanțele de judecata au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în suma totala de aprox. 120 milioane euro, fata de 76 milioane euro în cursul anului 2018, fiind înregistrată o creștere de aproape 60%.
S-au depus eforturi pentru soluționarea dosarelor vechi aflate în lucru
Numărul de dosare nesoluționate la sfârșitul anului 2019 a fost de 3.416, în scădere cu peste 800 fata de anul anterior și în scădere cu aprox. 2.600 fata de anul 2017. Media de dosare de soluționat de un procuror a fost de 69 dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiara, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatări tehnico-științifice și comisii rogatorii.
Ritmul de soluționare a scăzut, s-au soluționat pe fond 2694 de dosare, în scădere cu aprox. 30% fata de anul 2018. În anul 2019, media de dosare soluționate de un procuror a fost de 36 cauze fata de 45 de dosare pe procuror în anul 2018.
Alte fapte importante privind activitatea DNA
În anul 2019 s-a înregistrat scăderea numărului de inculpați trimiși în judecata în toate structurile operative, concomitent cu creșterea numărului inculpaților achitați definitiv. În ceea ce privește numărul total de inculpați achitați, trebuie remarcat că mai mult de o treime, respectiv 72 inculpați, au fost rezultatul dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative) și a aplicării dispozițiilor art. 181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, desi s-a constatat săvârșirea faptei, s-a considerat că ea nu prezinta pericol social). Aceasta situație este similara cu cea din anul precedent.
Un număr de 190 inculpați au fost achitați definitiv (cifra fară cei 72 de inculpați anterior menționați). Trebuie subliniat totuși că, dintre aceștia, 44 de inculpați au fost achitați că urmare a eliminării probelor obținute cu autorizare de la judecător, dar cu ajutorul sau prin mijlocirea SRI sau DIPI. Excluderea probelor apare că o consecință a doua decizii CCR Decizia nr. 26 din 16.01.2019 și decizia 302 din 4 mai 2017, cu alte cuvinte, desi procurorul a aplicat corect o dispoziție legala în vigoare la data trimiterii în judecata, aceasta a fost ulterior declarata neconstitutionala, iar prin urmare, probele culese au fost declarate nule.
Priorități pentru anul 2020
Printre prioritățile DNA pentru anul 2020 se află următoarele: Asigurarea unor standarde înalte calitative ale actului de urmărire penala; Atragerea de procurori, ofițeri de politie și alte categorii de personal, cu înalte calificări profesionale, pentru a restabili nivelul resurselor umane ale Direcției; Dinamizarea activității și creșterea operativității în soluționarea cauzelor penale date în competenta Direcției, prin reducerea duratei de soluționare a acestora; Intensificarea relațiilor inter-instituționale, în vederea creșterii numărului și calității sesizărilor, a rapoartelor de control primite de la alte instituții ale statului; Îmbunătățirea comunicării publice în vederea creșterii transparentei activității Direcției.
