Toate sistemele digitale de importanță națională din România au cel puțin două lucruri în comun: nu funcționează și sunt realizate de societăți conectate la afacerile SRI. Sistemul de urgență 112 și cardul de sănătate sunt realizate de firme care au legături cu Sebastian Ghiță și au erori grave de funcționare. Spațiul virtual privat, care realizează interfața între contribuabili și ANAF, dă rateuri.

Drama crimelor din Caracal pune pe tapet, încă o dată, ineficiența sistemelor digitale naționale (apelul de urgență 112, cardul de sănătate, SPV ANAF, etc) sunt aproape nefuncționale, chiar dacă statul a plătit zeci de milioane de euro pe ele. Informatizarea administrației publice din România s-a împotmolit în corupție, dezorganizare și stupiditate.

În ultimii 10 ani au fost cheltuite din bani publici miliarde de euro pentru echipamente, software și servicii IT, beneficiarii contractelor fiind în principal firmele din grupul controlat de Sebastian Ghiță (identificate de o anchetă a DNA), dar și alte entități precum SIVECO sau UTI. De aceste firme încă depind sistemele care asigură decontarea serviciilor medicale (PIAS), calculul și plata prestațiilor sociale (SAFIR), salarizarea personalului din domeniul educațional (EDUSAL), gestionarea programelor „Bani de liceu”, „Bacalaureat”, „Titularizare” (PMIPN), colectarea datelor cu privire la înscrierea în învățământ (SIIIR), gestionarea datelor tuturor angajaților în mediul privat din România (REVISAL). Această dependență costă statul român milioane de lei anual în contracte de mentenanță.

Contractele se prelungesc în baza unei excepții din legea achizițiilor publice, fie până expiră obligația de cinci ani de a le menține, (dacă au fost făcute din fonduri europene), fie până se fac sisteme noi, tot în baza unor contracte netransparente, cu clauze contractuale în defavoarea instituției publice.

Mai precis, între ianuarie 2011 și iulie 2016, potrivit cercetărilor realizate anul trecut de Corpul de Control al Prim-ministrului, 19 instituții publice au încheiat peste 10.000 de contracte, în valoare de 3,7 miliarde de lei, cu TVA, ajungându-se astfel la aproximativ 700 milioane de euro.

Informatizarea României plătită degeaba

O altă problemă majoră este Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, PIAS. Acest sistem ineficient suferă continuu blocaje, deşi dezvoltarea lui a costat statul român peste 180 de milioane de euro. Potrivit recentului proiect de lege privind cartea electronică de identitate, cardul de sănătate va fi înlocuit de cartea electronică de identitate, fără a se tranșa problema cardurilor de sănătate care vor continua să fie puse pe piață.

La fel de nefuncționale sunt platformele de guvernare electronică, care oferă accesul la servicii publice și formulare pentru obținerea lor. Trei proiecte au fost construite în același scop (www.e-romania.ro, www.e-guvernare.ro și www.e-direct.gov.ro ), dar nu sunt utilizate. Din acest motiv, România încă nu are o platformă unică de comunicare şi informare a cetăţenilor. Aceeași duplicare s-a întâmplat și în cazul platformelor care trebuie să ajute IMM-urile cu informații (www.immoss.ro și www.esimplu.ro).

Nu în ultimul rând, Ghiseul.ro – Ghișeul electronic de plăți are mari probleme de funcționare. Din 2010, numărul de instituţii către care se pot face plăţi online a stagnat la 200. Nu se iau măsuri pentru dezvoltarea Ghiseul.ro, ci se realizează un nou proiect pe fonduri europene – TREZOR, care va face același lucru, fără să existe un plan de corelare a celor două sisteme.

Sute de milioane de lei sparte digital

SC Siveco a primit cei mai mulți bani de la stat pentru digitalizarea națională:377,8 milioane de lei pentru 90 de contracte. Pe locul secund se află Teamnet România, care a primit 260 de milioane de milioane de lei pentru 27 de contracte și comenzi. Locul al treilea este ocupat de firma UTI Grup care a primit 108 milioane pentru aproximativ 300 de contracte.

Conform datelor din baza de date a fondurilor europene SMIS CSNR de la Ministerul Fondurilor Europene (publicată în septembrie 2016): grupul Sebastian Ghiță (peste 30 de firme legate, conform anchetei DNA) a avut contracte în valoare de 750 de milioane de lei, din care, plătite de la bugetul de stat au fost 588 de milioane de lei, din care suspendate la rambursare (nu au fost ceruți banii de la Comisia Europeană) 210 milioane de lei. Din aceștia s-au recuperat doar 7 milioane lei.

Siveco a avut, în calitate de beneficiar sau de contractor, contracte în valoare de 282 milioane de lei.

Agenția pentru Agenda Digitală a României a încheiat contractul nr. 13/12.09.2014 cu UTI GRUP S.A, având ca obiect Livrare de bunuri și prestare de servicii aferente proiectului „Sistem informatic colaborativ pentru mediul performant de desfășurare al achizițiilor publice-SICAP”. Prețul convenit în contract a fost de peste 27,1 milioane de lei, iar plățile efectuate au fost în sumă de 17,3 milioane de lei. Referitor la stadiul implementării sistemului informatic, reprezentanții acestei entități au precizat că „Sistemul informatic se află în curs de livrare, nefiind încă acceptat și lansat în producție”.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a încheiat contractul nr. 9361/2015, cu o durată de nouă luni de la data semnării de către ambele părți contractante, dar nu mai târziu de 25.11.2015, cu asocierea formată din societățile Certsign SA, UTI Grup SA, Expert Research. Unul dintre contractele în care marii jucători ai contractelor IT cu statul își împart contractul, în acest caz grupul UTI și una dintre firmele controlate de Sebastian Ghiță. Obiectul contractului este: „Servicii de arhivare electronică și semnătură electronică”. Sistemul informatic „este fără recepție finală și încheiat cu neregularități”, dupa cum spun chiar reprezentanții ANAF.

La 112 răspunde Ghiță

Modernizarea Serviciului de telecomunicaţii speciale , în urmă cu 4 ani, este strâns legată de numele fostului deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia, din cauza unui dosar de corupţie.

Mai exact, STS a plătit 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului 112 unei consorţiu din care făceau parte şi firme controlate de Sebastian Ghiţă.

Este vorba despre firme ale grupului Teamnet International, despre care procurorii DNA susţin că ar fi controlate, prin interpuşi, de Sebastian Ghiţă, urmărit penal pentru mai multe infracţiuni, inclusiv spălare de bani şi evaziune fiscală.

Contractul viza modernizarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 în Bucureşti şi Ilfov.

Controversata licitație pentru modernizarea sistemului IT al numărului unic de urgență 112 a fost contestată din nou, chiar în urmă cu două săptămâni.

După ce un consorțiu condus de Omnilogic s-a plâns fără succes la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la DNA, a venit rândul consorțiului condus de Telekom (care este susținută și de o fostă firmă fondată de Sebastian Ghiță) să conteste decizia STS de atribuire a acestui contract.

Arhitectura digitală a României impusă de UE

Realizarea arhitecturii guvernamentale pentru funcționarea coerentă a sistemelor IT este o condiționalitate impusă de Comisia Europeană. Deși s-a realizat un studiu cu acest obiectiv care a fost predat anul trecut (RGEAIF – Romanian Government Enterprise Architecture and Interoperability Framework), a fost anunțat proiectul e-România, în valoare de 2,5 milioane de euro cu același obiectiv.

Guvernul Grindeanu a pus batista pe țambalul digital

Guvernul Grindeanu a întrerupt publicarea în portalul data.gov.ro a datelor din arhiva electronică a fondurilor europene. Ordinul de ministru dat de Cristian Ghinea în octombrie 2016, prin care s-au transparentizat (http://data.gov.ro/en/dataset/transparentizare_smis) peste 16.000 de contracte de finanțare și 130.000 de contracte de achiziții instituia o procedură de updatare lunară a informațiilor publicate. Procedura nu a mai fost respectată odată cu venirea noului guvern.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here