La trei săptămâni după declanșarea cazului Caracal, Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a semnat contractul pentru modernizarea 112. Totuși, înainte cu o săptămână de la nefericitul eveniment din Caracal, controversata licitație organizată de STS a ajuns pe masa judecătorilor, după mai multe contestații la CNSC și o plângere penală la DNA, clasată cu câteva săptămâni înainte de cazul Alexandrei Măceșanu. De cinci ani au fost nevoie ca STS să introducă aplicația Apel 112, destinată smartphone-urilor, după tragedia aviatică din Munții Apuseni, iar abia acum a fost anunțată semnarea contractului pentru modernizarea sistemului de urgență, modernizare care va avea loc în termen de doi în 40 de județe.

În urmă cu câteva zile, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a semnat cu Asocierea Orange Romania SA – Atos Convergence Creators SRL un contract de furnizare echipamente şi aplicaţii informatice pentru modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, în urma unei licitaţii câştigate de cele două firme. 

”Valoarea contractului este de 183.698.974,87 lei fără TVA, acesta fiind finanţat în procent de 85% din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM), Axa prioritară 5 ‘Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor’, Obiectivul Strategic 5.2 ‘Creşterea nivelului de pregătire pentru o reacţie rapidă şi eficientă la dezastre a echipajelor de intervenţie’, în baza Contractului de finanţare 208/28.08.2018, semnat între Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management POIM”, se arată într-un comunicat al STS.

Potrivit sursei citate, contractul va fi implementat pe o perioadă de 24 de luni şi va aduce beneficii directe în ceea ce priveşte salvarea vieţii, protecţia proprietăţii şi a mediului prin modernizarea la nivelul a 40 de judeţe a infrastructurii hardware şi software a SNUAU, prin adoptarea unei arhitecturi care permite gestionarea mai eficientă a situaţiilor de urgenţă şi asimilarea cu adaptări minore a noilor standarde din domeniul comunicaţiilor de urgenţă.

De asemenea, se doreşte reducerea timpului de aşteptare până la preluarea apelurilor de urgenţă prin distribuirea inteligentă a apelurilor, evitându-se astfel congestiile în situaţii de creştere rapidă a numărului apelanţilor şi intervenţii mai rapide şi mai eficiente la urgenţe prin crearea de capabilităţi de recepţionare a apelurilor de urgenţă şi a informaţiilor de localizare asociate, care prezintă un grad de acurateţe mai mare şi care asigură localizarea mai precisă a apelanţilor aflaţi într-o situaţie de urgenţă, a precizat STS.

Prin implementarea contractului se va realiza o colaborare mai eficientă între instituţiile publice care coordonează şi gestionează activităţile de intervenţie în caz de urgenţă, prin crearea unui tablou operaţional comun, cu detalii relevante pentru luarea deciziilor, posibilitatea recepţionării şi ataşării de date suplimentare pe durata apelului de urgenţă precum transmisii video şi de imagini de la locul evenimentului, pentru fundamentarea deciziei de intervenţie, precum şi extinderea accesibilităţii serviciului de urgenţă pentru persoane cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire, în acord cu cele mai noi cerinţe la nivel european.

Curtea de Apel judecă modul în care STS a atribuit contractul

Menţionăm că licitaţia a început la jumătatea anului trecut după îndelungi contestări ale procedurii şi ale atribuirii. Anunțul STS vine la trei săptămâni după declanșarea cazului Caracal, caz în care Alexandra Măceșanu a fost localizată abia după 13 ore după apelul repetat la 112.

Investiţia majoră făcută prin noul contract arată dezastrul în care se găseşte STS şi serviciul 112, dezastru pe care nicio autoritate publică nu vrea să îl recunoască.

Mai mult, controversata licitație organizată de STS a ajuns pe masa Curții de Apel București, după mai multe contestații CNSC și o plângere penală la DNA. Un consorțiu de firme condus de Omnilogic, a căror ofertă a fost descalificată, a contestat în 17 iulie 2019 în instanță rezultatele atribuirii contractului de peste 184,7 milioane de lei. STS, organizatorul licitației, și firmele declarate câștigătoare – Orange și francezii de la Atos Convergence Creators – au calitatea de intimați în acest dosar. Primul termen de judecată a avut loc în 23 iulie, următorul termen fiind stabilit în 27 august.

Plângere penală la DNA împotriva angajaților STS

Licitația pentru modernizarea 112 a fost contestată la CNSC de către asocierea formată din firmele Omnilogic, Avaya Enterprise (SUA), Beta 80 SpA (din Italia) și Starc4SYSa căror ofertă financiară a fost declarată neconformă, după ce la partea tehnică primise cel mai bun punctaj. Mai mult, în 10 iunie 2019, consorțiul a făcut plângere penală la DNA împotriva unor angajați ai STS pe care-i acuză de abuz în serviciu pentru că le-ar fi permis și i-ar fi ”încurajat” pe alți doi ofertanți să modifice prețurile unitare în timpul licitației, lucru interzis de legea achizițiilor publice.  În document se susține că s-ar fi fraudat procedura de licitaţie publică astfel încât consorţiul participant cu punctajul tehnic cel mai bun a fost descalificat prin acte încheiate cu încălcarea legii, pentru a fi favorizaţi doi participanţi (n.r. consorțiile conduse de Orange și respectiv Telekom), cu ofertă tehnică mai slabă şi cu perioadă de garanţie mai scurtă.

De asemenea în document se mai arată că angajații STS ar fi aplicat diferit legea în raport cu participanții la licitație, în condițiile în care oferta consorțiului reclamant raportată la costurile aferente furnizorilor săi a fost analizată la un curs de schimb mai mare decât cursul de schimb folosit la analiza ofertelor Orange și Telekom, creând astfel o creștere artificială de costuri și o situație discriminatorie.

Cu toate acestea, la începutul lunii iulie a acestui an, STS susține într-un punct de vedere transmis că DNA ar fi clasat cauzele de abuz în serviciu și fals intelectual formulate împotriva membrilor comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul licitației de peste 184,7 milioane lei pentru modernizarea sistemului 112.

Cinci ani de la tragedia aviatică din Munţii Apuseni

În  20 ianuarie 2014, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion, ultima din cauza hipotermiei, generată de faptul că autorităţile statului au fost incapabile să localizeze exact locul tragediei, în urma apelurilor telefonice repetate la 112 efectuate de medicul Radu Zamfir.

Conform răspunsului trimis către Ziarul BURSA, cei de la STS susţin că primele demersuri pentru îmbunătăţirea informaţiei de localizare a apelantului datează de la începutul anului 2014 (n.r. – după tragedia din Munţii Apuseni), când angajaţii serviciului au participat la un grup de lucru, împreună cu reprezentanţi ai ANCOM, MAI, IGSU şi ai operatorilor de telefonie mobilă, pentru identificarea unor metode mai precise de localizare a apelurilor de urgenţă.

Lucrările acelui grup s-au des­făşurat pe tot parcursul anului 2014, iar STS ne spune că, în următorul an, a demarat activităţi de documentare în domeniul dezvoltării aplicaţiilor mobile pentru terminalele inteligente. Apoi, în anul 2016, au avut loc o serie de discuţii cu autoritatea de reglementare ANCOM, pentru emiterea unei decizii, prin care să permită utilizarea şi a altor tipuri de informaţie de localizare, suplimentar faţă de aceea de tip Cell ID-Sector ID reglementată prin Decizia nr. 1023/2008. Iar ANCOM a emis Decizia nr.1170 abia în decembrie 2016, prin care a completat şi modificat decizia din anul 2008.

La începutul anului 2017, STS a demarat activităţile specifice de implementare a acestei decizii şi a avut întâlniri de lucru cu operatorii de telefonie mobilă. În iulie 2017, STS a informat ANCOM că a iniţiat discuţii cu operatorii de telefonie mobilă privind o posibilă implementare a tehnologiei Advanced Mobile Location (AML).

În răspunsul trimis jurnaliștilor de la Bursa, cei de la STS arată că abia la începutul anului 2018, în urma unor şedinţe tehnice cu ANCOM şi a unor discuţii ulterioare purtate cu operatori de telefonie mobilă, pe problematica îmbunătăţirii localizării apelurilor de urgenţă, s-a concluzionat că cea mai fezabilă soluţie de îmbunătăţire a localizării apelurilor de urgenţă este implementarea AML. În perioada următoare s-au realizat activităţi tehnice de documentare şi implementare în regim de test a soluţiei de localizare AML. La jumătatea anului 2018, STS a implementat platforma pilot de preluare şi procesare a informaţiilor de localizare în format AML, în vederea testării funcţionalităţilor de furnizare a coordonatelor geografice ale terminalului telefonic al apelantului de către operatorii de telefonie mobilă.

Primele teste privind transmiterea către SNUAU a coordonatelor geografice în format AML de către operatorii de telefonie mobilă, la iniţierea unui apel de urgenţă au fost efectuate abia la începutul toamnei anului trecut.

În paralel cu pregătirea implementării soluţiei de localizare AML, STS a finalizat implementarea a două metode alternative de localizare mai precisă (de ordinul metrilor sau a zecilor de metri) a apelantului. Este vorba despre HTML 5 Geolocation şi aplicaţia pentru telefoane mobile cu sistem de operare Android/iOS, Apel 112, care au permis începând cu anul 2019, colectarea unei informaţii mai precise de localizare, de pe terminalele de tip smartphone compatibile cu aceste tehnologii, pe timpul gestionării apelului de urgenţă, transmiterea acesteia către SNUAU şi afişarea acesteia în aplicaţiile 112 şi GIS.

De la accidentul aviatic din Munţii Apuseni şi până în momentul lansării celor două aplicaţii au trecut 5 ani. Cinci ani, în care, din datele furnizate de STS mai sus, reiese că autorităţile statului au bâjbâit. Sau, după cum spun ele, au analizat, s-au documentat, au emis decizii, au implementat, au testat şi într-un final au lansat două aplicaţii.

Aplicaţii care nu au fost utile în cazul apelurilor pe care Alexandra Măceşanu le-a făcut la 112, din Caracal. La aceasta s-a adăugat şi faptul că sistemul Advanced Mobile Location (AML) nu este încă implementat, deşi STS şi celelalte autorităţi ale statului lucrează la el de peste cinci ani.

Localizare imposibilă în multe din satele ţării

Jurnaliștii mai arată că localizare este impasibilă în orașele mici și în peste jumătate din satele din ţara noastră, deoarece determinarea coordonatelor apelantului este făcută prin sistemul 2G şi prin Platforma HW-SW care deserveşte cea mai importantă componentă a Sistemului 112, aplicaţia voce-date de la nivelul a 40 judeţe. Această platformă a rămas neschimbată (cu excepţia judeţului Ilfov şi municipiului Bucureşti) de la operaţionalizarea sistemului în anul 2005, modernizarea ei urmând a fi făcută prin contractul semnat de STS zilele trecute.

Potrivit STS, precizia de localizare în zona urbană sau rurală, în acest moment, depinde de densitatea staţiilor de bază ale operatorilor de telefonie mobilă din aceste zone, dar şi de dinamica acoperirii radio în cadrul acestor reţele.

Cu alte cuvinte, în aproape 6000 de sate din cele 13.000 câte există în România, localizarea unei victime, pe baza celulelor 2G este aproape imposibil de realizat în actualele condiţii de tehnică şi software incluse în sistemul 112. Aşa că tragedia din Munţii Apuseni şi cea de la Caracal sunt oricând repetabile până când STS şi sistemul 112 vor reuşi să realizeze localizarea efectivă a apelantului ce are nevoie de ajutor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here