În februarie 2012 apăreau doi cetățeni reprezentați de avocatul Liviu Olariu, care susțineau că pământul de sub sediul IPJ Bistriţa-Năsăud li se cuvine și că merită despăgubiri de peste 60.000 de lei.
Cine sunt aceștia? Președintele Partidului Ecologist Bistrița, Marius Bălan și soția acestuia, cadru didactic la o școală din județ, Angela Violeta Maria Bălan. Dosarul a fost înregistrat în doi februarie la Judecătoria Bistrița. Cei doi soți au dat în prima fază în judecată IPJ Bistrița-Năsăud și implicit, unde tatăl avocatului era adjunct. La finalul dosarului, sentința este una favorabilă pentru cei doi bistrițeni, însă Ministerul Administrației și Internelor face recurs la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
226 de file în care Ministerul Administrației și Internelor nu a apucat să se apere
Dosarul a fost întocmit de o așa natură încât avocățelul Olariu a scris cererea de chemare în judecată pentru Inspectoratul de Poliție Județean și nu pentru Ministerul Administrației și Internelor, deținător al terenului.
Apoi începe procesul și citațiile se emit pentru IPJ BN, adică la tatăl lui Olariu, întocmai pentru ca partea necesară să nu se prezinte.
E ca într-o ecuație în care un om își reclamă vecinul că a mutat un gard pe proprietatea sa dar citează în dosar pe fiul acestuia.
Schimbări de judecători după conveniență
Odată ce în dosarul de la Judecătorie se stabilea prin sentință că IPJ BN trebuie să elibereze parcela de teren de sub sediu, practic să se reloce, isprava a ajuns şi la Ministerul Administrației și Internelor. Cum IPJ BN nu era vinovat în doar, iar posibilul responsabil pentru prejudiciul soților Bălan nu a fost citat ca să se apere, sentința a dat câștig de cauză pârâților.
Astfel că Ministerul Administrației și Internelor a înaintat recurs la Tribunal și a început partea a doua de judecată.
Însă pentru ca dosarul să decurgă conform „legalității”, s-au făcut mai multe rocade și schimbări între judecători.
Spre exemplu, judecătoarea Bolbos Ibolya Szende a acceptat cazul, iar în 10 februarie, la un an după începerea procesului, a ieșit fiind înlocuită cu Iacob Corina, în prezent suspectă de trafic de influență într-o anchetă DNA ce îl viza pe Puțura.
Pentru a-şi rezolva favorabil un dosar în care soţia sa era parte, Ovidiu Puţura ar fi fost în stare de orice. ”Îi dau doi pumni în gură în tribunal, o calc cu maşina”, îi spunea el într-o convorbire telefonică Corinei Iacob, Puţura făcând referire la vicepreşedinta Tribunalului Bistriţa-Năsăud, judecătoarea Ildiko Simionescu.
Astfel că nu mare ne este mirarea că Iacob intervine într-un dosar ce lasă IPJ-ul fără teren.
Ca să fie o echipă completă, Camelia Nășcuțiu apare și ea ca judecător în acest dosar. Ea este cunoscută și din dosarul soției lui Puțura, Iacob trebuia să o convingă să admită recursul, într-un proces pe care soția fostului ministru îl pierduse la instanţa de fond.
Înfățişări la care pârâtul nu a apărut
În 23 aprilie are loc un termen de judecată al dosarului la care apar cei doi soți, avocatul Olariu, iar din partea Ministerului Administrației și Internelor- nimeni.
La fel se întâmplă și în data de 18 iunie, însă atunci intră în proces tot în calitate de reclamant alături de soții Bălan, Vasile Rusu, cu firma Polar F. Pe 19 noiembrie se amână cauza în vederea efectuării raportului de expertiză ordonat, iar luna trecută după discutarea raportului se dă termen pentru 3 martie.
Partea lor de adevăr
Subtitlul de mai sus, face referire la faptul că în cele ce urmează vă prezentăm teoria soților Bălan, prin care au început dosarul, în lipsa unei părți vinovate care să prezinte o justificare, precum cei de la Ministerul Administrației și Internelor.
Pe durata procesului se consideră că s-a făcut o greșeală în CF și că parcela ce IPJ o ocupă s-ar suprapune în realitate cu parcela la care au cota parte soții Bălan și Polar F a lui Vasile Rusu.
Însă nu putem să nu ne întrebăm de ce se acționează în instanță acum, când clădirea IPJ are o vechime ce datează din timpul regimului ceaușist. De altfel, terenul de sub clădire nu s-ar fi pretins nici o clipă că ar fi al Inspectoratului de Poliție, deși reclamanții cereau daune de la aceștia.
Tot în dosar, banii ceruți despăgubire sunt pentru perioada 1 februarie 2009 și 30 noiembrie 2013. Nu mai puțin de 62 de mp din totalul unei suprafețe de 123 mp sunt ceruți de către reclamanți.
Înainte de 2000, un expert constată că pe aceeași speță, nu ar exista acea suprafață de teren la care au parte reclamanții. Alt expert,Ioan Petre, face aceeași constatare și în dosarul prezent, însă sentința este în defavoarea statului.
Cum pierde IPJ terenul
Constatarea din dosar arată că partea de apărarea a Ministerului nu apare („Apărările Ministerului Administrației și Internelor nu au fost primite de instanță”- fragment dosar). Astfel că „prin sentința recurentă, instanța de fond a admis acțiunea formulată de Marius Bălan și Marius Angela Maria în sensul că obligă Ministerul Administrației și Internelor să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților(…) respectiv a suprafeței de 123 mp și să predea în posesie 62 mp, liberă de construcții, evidențiată prin raportul de expertiză întocmit de Ioan Petru și să se abțină la viitor la orice act de tulburare sau deposedare. (obligă pârâtul Ministerului Administrației și Internelor) la plata de 61.508 lei în favoarea reclamanților, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând lipsa folosință aferentă perioadei februarie 2009 și 30 noiembrie 2013 ”
