După ce Curtea de Apel Iași a decis în luna martie că grupul de firme administrat de Iulian Dascălu trebuie să plătească Primăriei Iași 3,65 milioane lei pentru că nu și-a plătit datoriile, procesul dintre municipalitatea ieșeană și Iulian Dascălu a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Citește și: Proces cu miză de milioane de lei între firmele lui Iulian Dascălu și Primăria Iași. Cum a ajuns municipalitatea să fie perdantă în Afacerea Palas

Afacerea păguboasă dintre Iulian Dascălu și Primăria Iași

În 2015, Consiliul Local Iași a dat în judecată grupul de firme ce administrează ansamblul urbanistic Palas din Iaşi, invocând o datorie pe care societăţile milionarului Iulian Dascălu ar avea-o către bugetul local. Potrivit acţiunii de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, firmele Palas Holding, dar şi Palas 1, 2, 3, 4 şi 5, toate deţinute de Iulian Dascălu ar avea un debit neachitat de 7.606.155, 21 de lei către municipalitatea ieşeană.

Potrivit acţiunii, semnată de fostul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita, datoria ar reprezenta „obligaţii de plată privind contractul de asociere” dintre firmele lui Iulian Dascălu şi Primăria Iaşi, cu privire la ansamblul urbanistic Palas, inaugurat la Iaşi în primăvara anului 2012.

În aceeaşi plângere, autorităţile locale ieşene notează că debitul ar reprezenta contravaloarea redevenţei din perioada 2011 – 2013, la care au fost adăugate şi penalităţile cuvenite. Datoria este aferentă folosinţei celor 12 hectare de teren din zona zero a Iaşiului, lângă Palatul Culturii, puse la dispoziţie lui Iulian Dascălu pentru ridicarea ansamblului imobiliar Palas, în urma unei asocieri în participaţiune dintre Consiliul Local şi o firmă deţinută de milionar.

Iulian Dascălu trebuie să scoată din buzunar 3,65 milioane lei

Prin urmare, Consiliul Local Municipal Iaşi a dat în judecată firmele lui Iulian Dascălu pentru că nu a primit banii prevăzuți în contract. Procesul a început în februarie 2015 și după aproape doi și jumătate, Tribunalul Iași a decis în iulie 2017 că firmele Palas Holding şi Palas 1, 2, 3, 4 şi 5 trebuie ”să plătească reclamanților suma de 3.651.517 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente anilor 2010 parţial, 2011, 2012, 2013 şi 2014, calculate la data plăţii debitului principal, datorate pentru neplata la termen a sumei minime garantate”.

”Admite capătul de cerere formulat de reclamanţii: Consiliul Local Iaşi şi Municipiul Iaşi, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtele: SC Palas Holding SRL, S.C. Palas 1 S.R.L., S.C. Palas 2 S.R.L., S.C. Palas 3 S.R.L., S.C. Palas 4 S.R.L. şi S.C. Palas 5 S.R.L., privind obligarea pârâţilor la plata penalităţilor de întârziere calculate pentru neplata la termen a sumei minime garantate. Obligă pe pârâtele: S.C. Palas Holding SRL, S.C. Palas 1 S.R.L., S.C. Palas 2 S.R.L., S.C. Palas 3 S.R.L., S.C. Palas 4 S.R.L. şi S.C. Palas 5 S.R.L. să plătească reclamanţilor suma de 3.651.517,22 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente anilor 2010 parţial, 2011,2012, 2013 şi 2014, calculate la data plăţii debitului principal, datorate pentru neplata la termen a sumei minime garantate. Respinge capătul de cerere privind plata sumei de 1.131.309,26 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente anilor 2011 parţial, 2012, 2013 şi 2014, datorate pentru nefinalizarea la termen a „Ansamblului Palas”. Admite în parte cererea reclamantei privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pe pârâtele S.C. Palas Holding SRL, S.C. Palas 1 S.R.L., S.C. Palas 2 S.R.L., S.C. Palas 3 S.R.L., S.C. Palas 4 S.R.L. şi S.C. Palas 5 S.R.L. să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parţial avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, apelul se va depune la Tribunalul Iaşi. Pronunțată astăzi, 26.07.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, în condiţiile art. 396 alin.2 N.C.P.C”, se arată în soluția pe scurt. 

Decizia instanței a fost atacată cu apel de toate părțile în decembrie 2018, iar Curtea de Apel Iași s-a pronunțat asupra cauzei în 20 martie 2019.

”Admite apelurile formulate de Consiliul Local Municipal Iaşi, Municipiul Iaşi, prin Primar şi de SC Palas Holding SRL, SC Palas 1 SRL, SC Palas 2 SRL, SC Palas 3 SRL, SC Palas 4 SRL şi SC Palas 5 SRL împotriva sentinţei civile nr. 679 din 26 iulie 2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sentinţă pe care o schimbă în parte, în sensul că: Obligă pârâtele SC Palas Holding SRL, SC Palas 1 SRL, SC Palas 2 SRL, SC Palas 3 SRL, SC Palas 4 SRL şi SC Palas 5 SRL să plătească reclamanţilor Consiliul Local Iaşi şi Municipiul Iaşi, prin Primar, cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei, reprezentând onorariu expert. Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii. Cu drept de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 30 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Iași”, se arată în soluția pe scurt.

Cum a ajuns primăria marele perdant in Afacerea Palas

Prin contractul ”de asociere în participațiune” încheiat între Primăria Iași și Iulius Group SRL, Iulian Dascălu, s-a angajat să aducă beneficii financiare semnificative de ambele părți. Astfel, în anul 2005, Primăria Iasi i-a pus la dispoziție lui Iulian Dascălu o suprafață de 119.392 metri pătrați pentru ca acesta să construiască un complex comercial, Ansamblul Madison, ce a devenit ulterior Ansamblul Palas. 

Dascălu se obliga sa construiască pe acest teren mall-uri, clădiri de birouri etc. iar profitul rezultat din exploatarea complexului urma să fie împărțit între Consiliul Local și firma Iulius Group SRL. Astfel, conform înțelegerii Primăria Iași trebuia să încaseze anual 21% din profit, dar nu mai puțin de 430.000 euro, iar firma lui Dascălu rămânea cu diferența de 79%.  Asta în condițiile în care, terenul pe care Primăria i l-a dat lui Dascălu a fost evaluat de experți la 43 milioane euro.

Însă, dezvăluirea.ro spune că Iulian Dascălu a făcut așa încât cele mai mari profituri din Palas să meargă către celelalte firme ale sale, iar Iulius Group să împartă cu primăria aproape nimic, fapt ce îi permite acest lucru prin articolul 7 din respectivul contract de asociere: „Pe durata edificării Ansamblului Palas (până la data finalizării) în vederea unei mai facile administrări a asocierii în participațiune, implementării proiectului și a asigurării unei contabilități corecte și transparente cu privire  la operațiunile asocierii Consiliul Local Iași este de acord ca societatea Iulius Group (SCIG) să înfiiințeze, cu capital social aportat în majoritate de o societate din Iulius sau Iulian Dascălu, una sau mai multe societăți de sine stătătoare căreia/cărora SCIG să îi/le transfere parte din sau toate drepturile și obligațiile SCIG derivând din prezentul contract de asociere în participațiune și/sau părți din Ansamblul Palas”.

Practic, potrivit acestui contract, Dascălu putea să înființeze oricât de multe firme ar fi dorit pentru edificarea și exploatarea Ansamblului Palas fără ca în vreuna din aceste firme Primăria Iași să aibă vreun cuvânt de spus pentru că nu avea calitatea de asociat sau de administrator. Lucru care de altfel, s-a și întâmplat. După aceea Iulian Dascălu a înființat firme precum Palas Management Center SRL,  SC Palas 1 SRL, SC SC Palas 2 SRL, SC Palas 3 SRL, SC Palas 4 SRL, SC Palas 5 SRL, Palas Corp SRL, Palas Holding SRL societăți care înregistrează venituri din exploatarea obiectivelor construite în Ansambul Palas și care astfel diminuează profitul Iulius Group SRL cea care este obligată să împartă banii cu primăria. Astfel, ”grosul” banilor se duc spre celelalte firme ale lui Iulian Dascălu, spre exemplu în anul 2016 s-au dus către firma ce încasează taxa de parcare – Iulius Management Center SRL Iași – circa 32,5 milioane euro.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here