Soarta Ucrainei discutată la Paris. Macron discută cu emisarii lui Trump în contextul fracturilor tot mai vizibile din relația transatlantică

Într-un context internațional tot mai fluid, marcat de incertitudini și repoziționări geopolitice, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Ermak, ministrul de Externe Andrii Sîbiha și ministrul Apărării Rustem Umerov au sosit miercuri, 17 aprilie, la Paris pentru o rundă de discuții esențiale cu partenerii europeni și americani privind garanțiile de securitate oferite Ucrainei.

Potrivit declarației publice a lui Ermak, delegația de la Kiev are programate atât întâlniri bilaterale, cât și multilaterale cu reprezentanți ai țărilor din așa-numita „coaliție a celor dispuși și capabili” – inițiativă condusă de Marea Britanie și Franța, care reunește în prezent aproximativ 30 de state.

Printre actorii-cheie se numără Franța, Germania și Regatul Unit – țări care, potrivit unor surse diplomatice, și-ar fi exprimat disponibilitatea de a trimite trupe pe teren pentru a monitoriza un eventual armistițiu în Ucraina, dacă acesta va deveni posibil.

Între eforturi europene și rezerve americane

Vizita delegației ucrainene coincide cu prezența în Franța a unor înalți oficiali americani – secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff – veniți pentru a promova, conform Departamentului de Stat, „obiectivul președintelui Trump de a pune capăt războiului ruso-ucrainean”.

Kievul și principalii săi parteneri europeni caută de mai multe luni modalități de a consolida angajamentele de securitate ale SUA, într-un moment în care Washingtonul a exclus participarea trupelor americane la viitoarea forță de „reasigurare” care ar trebui să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu.

În lipsa unui sprijin militar direct, Londra încearcă să obțină măcar un angajament privind asistența în materie de informații sau sprijin aerian din partea administrației Trump – demers care, deocamdată, nu a avut succes.

Negocierile bat pasul pe loc

Trump continuă să promoveze un scenariu de încetare a focului între Kiev și Moscova, criticat de unii analiști ca fiind favorabil pozițiilor Kremlinului. Cu toate acestea, eforturile diplomatice ale Washingtonului sunt în impas, în condițiile în care Rusia refuză să accepte un armistițiu complet de 30 de zile și a încălcat deja o înțelegere parțială prin atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Potrivit unor surse apropiate administrației americane, acest blocaj a generat și fracturi în interiorul echipei lui Trump: în timp ce Rubio pledează pentru o poziție mai dură față de Kremlin, Witkoff continuă să urmărească o înțelegere cu președintele rus Vladimir Putin.

Parisul, din nou punct de confluență strategică

În această ecuație tot mai complicată, Parisul devine din nou un centru de greutate al diplomației europene, în încercarea de a echilibra presiunile dinspre Washington cu imperativul menținerii unei linii clare de sprijin pentru Ucraina.

Chiar dacă detaliile exacte ale discuțiilor nu au fost făcute publice, este clar că întâlnirea dintre oficialii ucraineni, europeni și americani va influența decisiv arhitectura viitoarelor garanții de securitate și, implicit, capacitatea Europei de a acționa coerent în lipsa unui angajament stabil din partea Statelor Unite.

Potrivit AFP, discuțiile vor acoperi teme sensibile precum situația militară din Ucraina, dosarul nuclear iranian și escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu. Prezența celor doi oficiali americani la Paris survine la scurt timp după ce Steve Witkoff a avut a treia sa întâlnire directă cu Vladimir Putin, pe care o descrie drept „un pas spre conturarea unui acord de pace”.

Semnale amestecate din partea Washingtonului

În această atmosferă de incertitudine, întâlnirea de la Paris este văzută ca o tentativă de a repara legăturile tot mai fragile dintre SUA și Europa și de a clarifica rolul unei eventuale „coaliții a celor dispuși” – un mecanism propus de Franța și Marea Britanie care ar urma să sprijine un eventual armistițiu în Ucraina.

„Întrebarea centrală este cum reducem prăpastia dintre strategie și implementare, și, bineînțeles, ce facem cu această coaliție a celor dispuși”, a declarat un oficial american pentru Kyiv Post, sub protecția anonimatului.

Franța preia inițiativa, în lipsa unui consens american

În timp ce administrația Trump s-a distanțat de participarea la reuniunile coaliției propuse de europeni, Macron încearcă să coordoneze un răspuns unitar din partea UE, atât în contextul conflictului actual, cât și în vederea unei eventuale reconstrucții postbelice.

Potrivit unui diplomat francez, pe lângă întâlnirea dintre Rubio și ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot, ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, se va deplasa la Washington pentru discuții cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Lecornu are în agendă și întâlniri cu Tulsi Gabbard, directoarea comunității de informații, și Keith Kellogg, consilier pe dosarul Ucraina.

Strategia europeană: mai multă asumare, mai puțin sprijin garantat

Într-o analiză recentă, The Economist subliniază că Europa încearcă să compenseze lipsa unui angajament ferm din partea Washingtonului, conturând un plan în trei direcții:

-O forță europeană de „reasigurare” care să sprijine Ucraina în eventualitatea unui armistițiu.

-Consolidarea stocurilor de armament și finanțarea industriei militare ucrainene, inclusiv prin folosirea activelor rusești înghețate.

-Negocieri cu SUA pentru achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană americane destinate Ucrainei.

„În acest moment, desigur, este greu de distins semnalul real de zgomotul de fond”, scrie The Economist, în ceea ce pare a fi o concluzie-reper a acestui moment geopolitic confuz.

Lavrov ironizează inițiativa europeană

Într-un interviu recent pentru presa rusă, ministrul de Externe Serghei Lavrov a criticat în termeni sarcastici ideea unei coaliții europene pentru Ucraina, acuzând liderii britanici și francezi că ar fi „obsedați de ideea de pacificatori”.

Între timp, europenii merg înainte, convinși că, în lipsa unui partenerat solid cu Washingtonul, securitatea continentului trebuie să fie regândită în termeni autonomi, iar Ucraina nu poate fi lăsată într-o zonă de incertitudine strategică.

Ciobănaș cu patru câini se duce la tribunal: „Nu i-am învățat să muște, doar să păzească!”