În timp ce lucrurile au încercat să intre pe un făgaş de normalitate, avocaţii lui Anghel au căutat în continuare răspunsul la întrebarea: de ce la Curtea de Apel s-a schimbat soluţia cu 180 de grade? Căutările au dat de o luminiţă din capăt de tunel înfundat. Incredibil, dar foarte posibil. S-a găsit un viciu de procedură. Urmează o poveste în care explicaţiile juridice se împletesc cu cele profane. Pe surse am descâlcit povestea care va exploda zilele acestea. Există o posibilitate ca sentinţa de la Cluj să fie casată, iar dosarul să fie retrimis la prima instanţă spre rejudecare. O posibilitate ce s-a conturat în cursul zile de joi, 25 martie, dimineaţa, de fapt chiar în 24, sau poate chiar în 23. Ideea a trebuit trecută prin filtrul verificărilor. Avocaţii s-au pus pe treabă. Toate tomurile de procedură penală, toate exemplele folosibile în astfel de motivări, toată experienţa unor avocaţi cu greutate s-au pus în balanţă cu sentinţa de la Cluj. Balanţa, ca orice astfel de instrument, s-a înclinat când spre unii, când spre alţii. S-a stabilizat în cursul dimineţii de joi. Avocaţii sunt nişte tipi speciali. Când lucrează nu aud, nu vorbesc, nu vor să vadă (mai ales presă). Am încercat să aflăm ceva mai mult decât un simplu zvon. Nu s-a putut, aşa că am apelat la surse. De specialitate, e drept, dar surse. Întrebarea este tulburătoare: Oare chiar aşa de legală este sentinţa de la Cluj?
S-ar putea cu şanse mari de reuşită, desfiinţarea sentinţei de la Curtea de Apel, în procesul lui Anghel. Totul porneşte de la Contestaţia în anulare. O posibilitate de a ataca sentinţa, în momentul în care se găseşte un viciu de procedură, acea breşă care poate duce spre casarea sentinţei. Şi povestea începe cu înfăţişarea de la Curtea de Apel la care s-a dus unul din juriştii Primăriei în baza unui mandat dat de unul din viceprimari, probabil Istvan Ludescher. Potrivit legii, o primărie poate fi reprezentată în instanţă de către jurişti sau avocaţi. În cursul procesului lui Anghel, la Judecătorie, un judecător meseriaş a cerut foarte multe lămuriri cu privire la situaţia administrării oraşului având în vedere procesul pe rol. Mai exact faptul că primarul era într-o stare de incompatibilitate cu starea lui de inculpat. De aceea judecătorul a cerut delegarea unuia dintre viceprimari pentru a avea drept de a-l înlocui pe primar în diverse cazuri. De exemplu, în situaţia în care trebuiau date explicaţii cu privire la proces. A fost delegat Ludescher deoarece Ovidiu Ştefan, al doilea viceprimar în mandatul trecut, era martor în procesul intentat lui Anghel.
Ludescher, la cererea judecătorului, a trimis mai multe acte: raport de evaluare şi faptul că Municipiul Baia Mare nu s-a constituit parte civilă în proces. În continuare putem spune că Ludescher a fost citat la procesul de la Judecătorie, în calitatea pe care a dobândit-o, dar a fost citat şi Consiliul Local.
La Tribunal situaţia a fost diferită. Între timp au avut loc alegerile locale, s-au schimbat raporturile viceprimarilor cu cazul Anghel.
Pe de altă parte, CL nu a mai fost citat, iar pentru frumuseţea cazului, Curtea de Apel nu citează pe nimeni, nici pe viceprimar, nici Consiliul Local. Practic procesul de la Cluj a fost o „afacere de familie”, ca să folosim o formulare plastică. Aici este un viciu de procedură: măsura citării părţilor. În literatura de specialitate sunt o grămadă de articole de lege care stabilesc ce şi cum se face o citare la un proces în care se consideră că ai suferit o pagubă substanţială.
Contestaţia în anulare este formulată de Consiliul Local care nu a fost niciodată citat. Pe de altă parte va fi înaintată o altă contestaţie în anulare de către viceprimarul ales să preia atribuţiile de primar interimar. Un efort concertat pentru a demonstra existenţa unui viciu de procedură pe care legea îl taxează fără drept de apel. Este drept într-o ţară normală, într-o situaţie normală. În acest context revine tulburătoarea întrebare: cât de corectă este sentinţa de la Cluj? Sau altfel spus, legea trebuie respectată şi de cei care aplică legea sau verifică aplicarea legii, sau o judecă. Se poate spune că procurorii au considerat că Anghel este condamnat înainte de a fi condamnat, adică nu au mai fost riguroşi. O astfel de acţiune ar putea duce la casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare la prima instanţă, respectiv Judecătoria Baia Mare.
Zvonul legat de cele de mai sus a circulat în circuit închis, al celor care pricep şi se „joacă” cu textele de lege. Am încercat să aflăm mai multe, dar avocaţii au fost evazivi şi în acelaşi timp preocupaţi.
Atacul care va veni din Baia Mare va fi nimicitor sau va fi doar o boare, o adiere de justiţie cu procedura penală pe masă, iar legea undeva sub masă.
Anghel este în Penitenciar
Tot umblând după confirmări oficiale am aflat o chestiune importantă. Anghel a fost dus la Penitenciarul Baia Mare, chiar în dimineaţa zilei de joi. La ora în care unii explicau cum ar trebui să fie dus Anghel la Penitenciar, el era acolo de multe ore.
Am mai aflat, iar la ora apariţiei ziarului nostru pe piaţă poate nu va mai fi o noutate, că procurorii DNA, contrar pronosticurilor legate de introducerea recursului la sentinţa de întrerupere a executării pedepsei, au depus recursul tot joi, la prânz. Un alt recurs a fost depus de avocaţii lui Anghel pe motiv că s-a admis doar o lună de întrerupere, deşi cererea a fost făcută pentru 90 de zile, cât prevede legea.
Şi tot ca noutate, avocaţii lui Anghel au atacat şi decizia de suspendare a prefectului, având în vedere evoluţia cauzei.
Una din ciudăţeniile sentinţei de la Cluj e faptul că judecătorii au hotărât că Municipiul Baia Mare are pagubă în cazul cumpărării blocului de pe Horea 46A, în condiţiile în care Consiliul Local nu s-a constituit parte civilă.
