Începând de anul trecut, softul APIA prin intermediul căruia Agenția făcea plățile către agricultori, a început să dea rateuri. El a fost implementat de asocierea Siveco – Team Net contra sumei de aproximativ 41 de milioane de euro. Inspectorii Corpului de control guvernamental cercetează de ce aplicația a dat chix. Procurorii DNA au o anchetă vizavi de firma Siveco patronată de Irina Socol, care a fost arestată, iar ulterior eliberată condiționat. Firma Team Net este fosta societate a controversatului deputat Sebastian Ghiță care a fost aleasă să furnizeze Agenției de Cadastru un soft de aproximativ 10 milioane de euro.
De anul trecut, softul APIA începuse să dea rateuri și să se blocheze de mai multe ori pe zi. În primăvara acestui an, sistemul informatic IPA Online, adică softul folosit pentru identificarea suprafețelor agricole, deci implicit și pentru completarea cererii unice, merge limitat ca număr de accesări în intervalul orar 10-14.
”În intervalul orar 10-14, în zilele lucrătoare, accesarea aplicației IPA ONLINE din internet este limitată la un număr maxim de conexiuni acceptat de serverele de aplicație. Accesarea va fi restricționată doar dacă numărul maxim de conexiuni este depășit. Ne cerem scuze pentru incident. Rugăm beneficiarii APIA care nu se pot conecta momentan la aplicație sa reîncerce mai târziu conectarea. Vă mulțumim pentru înțelegere”, se arăta într-un anunț postat pe site-ul APIA.
Potrivit lui Antoniu Poienaru, specialist în surse de finanțare din domeniul agriculturii și fost angajat în cadrul APIA Cluj, ”pentru a debloca plățile pentru animale la APIA, plăți semnificative pentru toți fermierii deținători de animale din România, Achim Irimescu le-a promis crescătorilor de bovine că va da ordin la APIA pentru a se elimina din baza de date filtrul trasabilităţii animalelor.
Fermierii au insistat pentru eliminarea acestui filtru, care îi blochează la plata subvenției, nu din vina lor ci din vina medicilor veterinari care au șters din baza de date a ANSVSA animalele vândute sau sacrificate. Astfel, când baza de date a APIA confruntă prin încrucişare baza de date a animalelor deținută de ANSVSA(agenții aflate în subordinea MADR), datele istorice ale animalelor vândute sau sacrificate, date de referință pentru plăți, nu mai apar când se face filtrarea datelor, blocând astfel fermierii la plată. Fermierii, atunci când au vândut sau sacrificat animalele au anunțat medicii veterinari. Aceștia au înregistrat mișcarea animalelor după care au șters datele istorice. Cazul este penal și responsabilitatea pică în sarcina medicilor veterinari și ANSVSA pentru eliminarea istoricului animalelor, punând în pericol siguranța alimentară a populației, nerespectând regulamentele europene și naționale privind trasabilitatea animalelor. La această ilegalitate participă APIA prin acceptarea tacită a eliminării filtrului trasabilităţii și SIVECO prin modificarea modulului de plăți pentru animale.
Deja s-a stabilit modul în care funcționarul APIA va justifica eroarea care blochează plata:’animal existent la data de referinţă’. Menționez că fiecare funcționar se va face vinovat făcând o plată nejustificată prin acceptarea sintagmei ‘animal existent la data de referinţă’, când de fapt animalul nu există în baza de date ANSVSA. Auditul extern care va constata o asemenea plată nejustificată va face un raport care va fi urmat de sancțiuni de recuperare a sumelor aplicate fermierilor și statului român, sancțiuni pe care le vom plăți cu toții”, arată Poienaru pe site-ul antoniupoienaru.finantare.ro.
Inspectorii Guvernamentali răsfoiesc softul APIA
Zilele trecute, Corpul de Control al Guvernului a cerut o serie de documente justificative vizavi de softul APIA. Potrivit șefului APIA, Nicolae Horumbă, inspectorii guvernamentali au cerut o serie de documente. „Nu a ajuns Corpul de Control la APIA, dar ne-a solicitat în urmă cu câteva zile informaţii referitoare la contractele de dezvoltare de soft, informaţii pe care suntem aproape gata să le furnizăm. Dacă se modifică legislaţia în fiecare an când se modifică subvenţiile în agricultură trebuie să actualizezi softul la cerinţele legale respective. Firma de soft a avut contracte cadru multianuale semnate cu APIA în urma unor licitaţii deschise publicate pe SEAP şi care nu au fost contestate de nimeni. La sfârşitului anului expiră contractul cu Siveco şi Team Net şi suntem în curs de pregătire a unei noi licitaţii. Vreau să reamintesc că s-a pornit practic cu 5 scheme de plată în 2007 şi s-a ajuns la 21 de scheme de plată în 2014, iar în 2015 am fost nevoiţi să dezvoltăm din nou sistemul informatic pentru 89 de scheme de plată, adică de 4 ori mai mult decât au fost în 7 ani de zile. E o dimensiune considerabilă”, a declarat Horumbă. El a mai arătat că, în cadrul campaniei agricole de anul trecut, Agenția a făcut plăți totale de 1,919 miliarde euro, pentru circa 920.000 fermieri, dintr-un total alocat de 2,1 miliarde euro.
Deputatul care controlează SRI
Teamnet a fost înfiinţată de omul de afaceri Sebastian Ghiţă, ca parte a grupului de firme Asesoft. De-a lungul anilor, grupul a câștigat licitații publice organizate de mai toate ministerele. În 2014, cifra de afaceri a celor de la Teamnet a fost de aproape 80 de milioane de euro. Anul trecut, în dosarul în care este cercetat deputatul Sebastian Ghiță, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile, bunurilor imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute, sumelor existente în conturile bancare, precum şi poprirea sumelor ce urmează a fi încasate în conturile aparţinând lui Sebastian Ghiţă, fără limită de sumă, în vederea asigurării confiscării speciale şi confiscării extinse, printre popririle făcute fiind și asupra Teamnet. În cazul firmelor s-a dispus sechestru şi poprirea pe conturi până la concurenţa sumei de 129.343.768 lei, cu excepţia fondurilor alocate plăţii salariilor angajaţilor şi a celor destinate achitării datoriilor către bugetele publice. Deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune. Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.
O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta. Mai mult, deputatul este membru al Comisiei pentru controlul activităţii SRI.
Irina Socol, fondatorul Siveco, condamnată
Fondatorul Siveco, Irina Socol, a fost condamnată definitiv la doi ani și jumătate de închisoare cu executare pentru infracțiunea de evaziune fiscală. Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise. DNA a pus ochii pe unul dintre contractele Siveco în valoare de aproximativ 124 de milioane de euro. Contractul respectiv a fost încheiat cu Ministerul Educaţiei, iar cei de la Siveco trebuie să implementeze programul Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI).
Sebastian Albescu
