Comisia parlamentară specială privind legile justiției a decis, miercuri, că statului „îi revine dreptul” de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea-credință sau neglijență a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, statul nefiind obligat, aşa cum s-a discutat iniţial.
„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acțiune în regres prin Ministerul Finanțelor, împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredință sau neglijență a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, este amedamentul adus la Statutul procurorilor şi judecătorilor.
Aleşii nu au adus modificări radicale cu privire la răspunderea magistraţilor.
Raportul care va ajunge în plen prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. De asemenea, nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.
Pentru repararea prejudiciului, persoanele vătămate se voe îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, iar competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită.
Parlamentarii au decis ca plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la dată comunicării hotărârii judecătorești definitive. Raportul prevede că termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la dată achitării integrale a prejudiciului de către stat”.
„Competenţa de soluționare a acțiunii în regres revine, în prima instanța, Curții de Apel București – secția civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lângă această, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului”, potrivit sursei citate.
Aleşii au decis că „pentru exercitarea acțiunii în regres este necesară stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijente a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condițiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acțiunea disciplinară și soluționarea acesteia prin hotărâre definitivă”.
Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 8, cu privire la acțiunea în regres, se poate exercită calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 al Codului de procedură civilă, instanța putând să examineze cauza de sub toate aspectele, prevede Statutul magistraţilor în forma adoptată de comisie.
Aceste modificări au fost adoptate în bloc după mai mult de patru ore de dezbatere, aleşii având nevoie şi de două pauze pentru a se pune de acord asupra formei pe care o vor adopta.
„Este formularea asociațiilor profesionale”, a spus preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache.
Legea de modificare a Statutului procurorilor şi judecătorilor a primit raport favorabil, miercuri în ședința Comisiei pentru legile justiției, fiind susţinută cu 10 voturi pentru, 5 împotrivă, înregistrându-se şi o abţinere.
„În urma dezbaterilor şi consultărilor cu tot sistemul juridic din România (…) am reuşit să modificăm ca un prim raport al Comisiei speciale Legea 303 care vizează Statutul procurorilor şi judecătorilor”, a declarat Florin Iordache.
Florin Iordache a precizat în rândul modificărilor importante care au fost aduse legi: separarea carierelor, un principiu pe care „judecătorii şi parţial procuorii l-au îmbrăţişat”, mărirea perioadei de practică a magistraţilor la 3 ani, marirea perioadei în care un judecător/procuror trebuie să stea la nivelul unei instanţe.
„Săptămâna viitoare va fi depus un raport, urmând ca în urma dezbaterii cu amendamente admise şi respinse să fie adoptat de Camera Deputaţilor ca şi primă cameră sesizată. Senatul fiind Cameră decizională”, a spus Iordache.
