Telenovela gunoaielor din județul Cluj este abia la început. Primăria Cluj-Napoca a semnat un acord cu cei din Oradea pentru trei luni de zile, însă acest lucru va duce la majorarea taxei de colectare a deșeurilor.
Problema semnalată încă de la începutul anului acesta devine tot mai gravă. Peste 70% din comunele și orașele din județul Cluj dau telefoane la Oradea, Alba sau Hunedoara pentru a cere să le primească deșeurile colectate. Rampa de deșeuri a fost închisă iar prin consecință unitățile administrative sunt forțate să găsească terenuri ce au aviz de la mediu pentru a depozita gunoaie.
Boc semneză cu Oradea pentru a cumpăra timp
În şedinţa ordinară a Consiliului Local, Emil Boc a afirmat cu dezamăgire că i s-a întors spatele exact din direcţia de unde se aştepta mai puţin: Apahida.
„Am încercat să le cerem ajutorul celor din comuna Apahida şi ne-au întors spatele. Comuna de lângă noi a fost cea care ne-a refuzat şi astfel am apelat la Oradea”, afirmă Emil Boc.
De asemenea comuna Feleacu încă ţine în şah tot judeţul prin faptul că refuză să ajute prin darea în folosinţă a celor 5 ha ce au avizele de mediu pentru depozitare de deşeuri.
Primarul municipiului le-a explicat consilierilor locali în linii mare, de ce s-a ajuns în situația aceasta, care sunt soluțiile temporare și cât va dura această „telenovelă”.
„Din nefericire nu a fost prevăzută o soluție de rezervă în cazul în care nu se termină Centrul de Colectare a Deșeurilor. Din luna februarie m-am adresat celor de la Mediu, Consiliului Județean Cluj și Prefecturii pentru găsi soluții de depozitare temporară până la finalizarea CMID.
Din acel moment au început discuțiile cu comuna Feleacu și cu ministerul, dar angajamentul din februarie n-a fost dus la împlinire. În prezent nu există soluție pentru depozitare. Din păcate nu doar că CMID trebui finalizat deja dar va fi gata prin 2018 minim, 2019 maxim. Am găsit sprijin la Alba până în 15 iulie iar primăriei din Oradea ce ne acceptă pe trei luni de zile. Încercăm să dăm timp de răgaz celor de la CJC pentru a veni cu o soluție.
În interiorul centrului se face o revizuire de proiect pentru a introduce o parcelă de depozitare temporară sau se găsește o soluție cu comuna Feleacu pentru cele 5 ha de teren”, explică Emil Boc.
Până la Oradea drumul e lung, taxele se măresc
Majorarea taxei de colectare a deșeurilor se va face tot de la jumătatea lunii. Imediat după ce gunoaiele vor fi transportate la Oradea, Consiliul Local din Cluj-Napoca se va întruni într-o ședință special pentru a discuta cât se vor majora tarifele.
„Am intrat într-o situație extrem de delicată și disperată, încercând să găsesc soluții alternative. Văzând că se apropie termenul de 15 iulie și nu sunt soluții tranzitorii oferite pentru municipiul Cluj-Napoca, a trebuit să găsim sprijin peste mări și țări, în alte județe. Astăzi, costul transportului până la Oradea este plătit de către operatorii de salubritate. Vom vedea în structura prețului de depozitare cât e transportul, cât e depozitarea și ce prețuri există acolo. Le vom ști după 15 iulie. După 15 iulie, evident că vom intra în Consiliul Local cu tarifele noi. Nu am intrat în CL și în comisia de prețuri până când nu se demonstrează ca timp de 3 luni de zile au majorare mai mare de 5%. La prețuri e mult mai mare de 5 ,evident, dar la limita celor 3 luni vom veni în CL cu propunerile pe care ni le vor prezenta operatorii și vor fi validate, evident, de comisia de tarife și prețuri a CL”, a afirmat Emil Boc în plenul ședinței ordinare.
Oradea confirmă cu „drag și deschidere”: le convine înțelegerea din punct de vedere financiar
Contactată telefonic, purtătoarea de cuvânt a primăriei Oradea ne-a explicat că nici nu au stat pe gânduri în a semna contractul de trei luni cu cei din Cluj-Napoca.
„Primarul s-a arătat deschis în a le oferi o mână de ajutor celor de la Cluj. Am auzit de situația lor cu deșeurile și se va semna un contract pe trei luni de zile. Desigur că vor trebui să transporte deșeurile pe drumuri ocolitoare sau pe centură, fără a trece prin oraș. Nu avem nimic împotrivă și din păcate nu putem să ne angajăm la o colaborare mai mare. Ce pot să vă spun este că nu există înțelegeri între rampa noastră de depozitare și alte primării din județul Cluj. Singurii cu care semnăm înțelegerea sunt cei de la Cluj-Napoca. Acest parteneriat va fi pus în practică începând cu data de 15 iulie 2015 și se referă la o cantitate totală de 9.000 de tone de deșeuri produse la Cluj-Napoca pe lună”, declară pentru Gazeta de Cluj purtătoarea de cuvânt a municipiului Oradea, Anca Sas.
Salprest Rampă a atacat incompetența instituției județene
Administratorul Salprest Rampă MirceaVereş a lansat un atac dur la adresa Consiliului Judeţean, după ce ieri CJ Cluj a susţinut că peste 500.000 de metri cubi de deşeuri am fost depozitaţii legal pe rampa de la PataRât. Vereş susţine că afirmaţiile făcute ieri de Consiliul Judeţean sunt “făcute cu scopul de a-şi ascunde incompetenţa” cu referire la faptul că Centrul de Deşeuri nu a fost finalizat nici până în ziua de astăzi.
“Rampa de la Pata Rât putea funcţiona până în anul 2017 având capacitatea necesară, an în care se sistează activitatea tuturor rampelor neconforme din România. Consiliul Judeţean Cluj a raportat ca an de închidere 2010. Obligaţia Consiliului Judeţean Cluj era ca la data sistării depozitului neconform să se deschidă prima celulă ecologică unde să se depoziteze deşeurile din Cluj-Napoca şi judeţulCluj. Construirea noului Centru de Management Integrat al Deşeurilor este obligaţia legală a CJ Cluj deşi lucrările la noul centru au început în anul 2012 nici până în prezent nu a fost finalizat acest Centru. Mai mult, acesta stagnează. Nerealizările CJ Cluj nu pot fi puse în sarcina firmei noastre care întotdeauna a fost de partea interesului clujenilor. Acuzele legate de existenţa unor cantităţi de gunoi suplimentare faţă de anul 2014 care ar fi fost depozitate de către societatea noastră sunt afirmaţii tendenţioase făcute cu scopul de a ne discredita şi de a ascunde incompetenţa CJ Cluj. Nu putem accepta ca după moartea patronului şi administratorului rampei, EugenVereş, în mod incalificabil şi jignitor, CJ Cluj să dea vina pe o persoană decedată care s-a luptat din răsputeri pentru a asigura un mediu curat în Cluj-Napoca şi judeţ. Cu privire la cantităţile şi aspectele tehnice am solicitat unei firme de specialitate să determine suprafaţa şi cantităţile de deşeuri de pe rampa de gunoi de la Pata Rât”, susţine Mircea Vereş.
