La prima şedinţă a Consiliului Consultativ pe tema gestionării deşeurilor în județul Cluj s-au identificat și propus mai multe soluții pentru reducerea cantității de deșeuri și aplicarea a două metode: una de reciclare și implementarea sistemului PAYT (plătești pentru cât arunci).
Soluțiile la cheie pentru problema cu deșeurile
Cei din Consiliul Consultativ precizează că au fost identificate mai multe soluții precum separarea deşeurilor la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deşeuri, în zile diferite, implementarea sistemului PAYT (plăteşti-pentru-cât-arunci), tratarea fracţiei biodegradabile colectate separat, prin compostare şi/sau digestie anaerobă pentru producerea de biogas.
Totodată, reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor de salubritate şi reprezentanţi ai autorităţilor publice au identificat următoarele alternative la actualul sistem ineficient de management al deşeurilor: măsuri de prevenţie a generării deşeurilor, înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite şi Reciclare, staţie de sortare şi tratare de tip MRBT (Material Recovery Biological Treatment), Responsabilitate Extinsă Individuală a Producătorului, optimizare industrială şi ecodesign, platformă temporară de sortare intermediară, recunoaşterea reciclatorilor informali şi integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de muncă.
Soluţiile alternative au fost analizate la prima şedinţă a Consiliului Consultativ în vederea implicării societăţii civile în gestionarea deşeurilor în Cluj-Napoca şi a creşterii transparenţei decizionale, acesta fiind primul pas propus de organizaţiile neguvernamentale în petiţia „Soluţii durabile pentru gestionarea deşeurilor în Cluj Napoca” remisă autorităţilor publice în 17 iulie cu ocazia marşului celor 500 de romi şi a persoanelor solidare cu ei din Pata Rât spre Cluj.
Clujenii scot bani extra din buzunar la fiecare factură de gunoi
În prezent, din cauza lipsei unui angajament ferm din partea autorităţilor pentru implementarea unui sistem mai eficient de gestionare a deşeurilor, clujenii sunt nevoiţi să plătească în plus pentru serviciul de salubritate. Societatea civilă implementează proiecte pilot de reciclare şi compostare în următoarele locaţii: La Terenuri (Mănăştur), Studium Green Campus (+600 apartamente) şi alte două locații în proces de evaluare, care să fie dezvoltate ulterior de către autorităţi. În cadrul ședinței, au fost analizate toate punctele principale din petiţie cu prezentarea unor modele de succes din alte oraşe europene, s-au identificat obstacole şi soluţii la fiecare dintre acestea cu aplicare la nivel local.
Conform unui studiu recent, cea mai mare pondere în volumul de deşeuri generate de clujeni constă în deşeuri biodegradabile, în procent de 58%. Resturile alimentare şi alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci şi metan şi levigat în rampele de gunoi. Acestea pot fi tratate prin digestia aerobă şi transformate în compost, îngrăşământ organic, care mai apoi poate fi folosit în afânarea solurilor în parcuri publice şi alte spaţii verzi, terenuri agricole, grădini comunitare sau în propria grădină. Astfel, nu doar se evită poluarea rezultată în urma producerii fertilizatorilor sintetici, ci se şi reduce cantitatea de gaze cu efect de seră (cauza încălzirii globale) eliberate în atmosferă, întrucât solul îmbogăţit cu îngrăşământ organic de tipul compostului captează emisiile de CO2. De asemenea, digestia anaerobă centralizată a materiei organice colectate selectiv este un proces eficient prin care se poate obţine biogaz.
La şedinţă s-a stabilit principial intensificarea eforturilor autorităţilor în informarea, conştientizarea şi educarea cetăţenilor prin campanii de informare cu focus pe separarea la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual) şi pe compostarea deşeurilor organice/biodegradabile.
Variantă alternativă propusă de un fost consilier județean din Cluj
În ședința ordinară a Consiliului Local Cluj-Napoca firma Biopirogas SRL din Târgu Mureș le-a transmis aleșilor aceeași ofertă pe care aceștia au prezentat-o Consiliului Județean. Biopirogas propunea un sistem modern pentru prelucrarea gunoiului menajer solid.
Sistemul de sortare, o instalație de gazeificare ce ar produce energie electrică calorică și instalația de depolimeritizare ce ar prelucra orice material plastic și ar produce combustibil lichid fac parte din pachetul de serviciu oferit de cei de la Tg. Mureș. Administratorul aceste firme este nimeni altul decât Victor Fărăgău, un fost consilier județean ce a făcut parte din formațiunea politică PD. Acesta se ocupă de firma din Târgu Mureș și dorește ca prima lucrare să o efectueze cu Municipiul Cluj-Napoca.
„Am vorbit cu consilierul local Ioan Pop și de asemenea și cu primarul Emil Boc pentru a le prezenta o ofertă ce este indispensabilă situației critice a deșeurilor. Am propus să venim cu specialiștii și să oferim o șansă optimă. Cei de la primărie ne-au spus că să nu discutăm oferta în ședința de CL pentru că au existat destule scandaluri pe tema deșeurilor și că au nevoie de bună, cei de la primărie au zis sa nu discutam în ședința deschisă, ci mai degrabă să le dăm un răgaz de gândire și analizare a ofertei iar mai apoi să revină ei cu un răspuns. Cer este că prin reciclarea propusă de noi investiția se recuperează în maxim 6 ani. Noi dăm această garanție. Și în mandatul de consilier județean pe care l-am avut în trecut m-am documentat despre acest subiect. Eram conștient încă din 2002 că se va ajunge la necesitatea unui sistem de reciclare a deșeurilor. Am vrut să începem cu Clujul deoarece e orașul meu natal, însă dacă nu vom obține un răspuns în timp util va trebui să acceptăm contracte din jurul capitalei”, declară Victor Fărăgău .
Consilierul local Ioan Pop: Momentan nu putem face nimic cu reciclarea asta
Deși Victor Fărăgău l-a indicat pe consilierul PNL Ioan Pop ca fiind persoana cea mai deschisă cu privire la oferta de reciclare lucrurile sunt mai complicate. În prezent Cluj-Napoca nu are o rampă de depozitare a deșeurilor funcțională și duce contra-cost gunoaiele în Oradea. În ideea în care nu există un teren pe care să se instaleze un tip de sistem de reciclare, acceptarea unei astfel de propuneri este imposibilă.
„Știu de oferta celor de la Biopirogas SRL. Cluj-Napoca și tot județul are nevoie de o astfel de soluție ce ar deveni în timp profitabilă la capitolul deșeuri. Dar nu putem să batem palma cu aceștia. Eu aș milita primul pentru o variantă de acest gen, indiferent de firma ce s-ar ocupa de aplicarea acesteia. Important e să știe că face și cu ce se mănâncă procedeul de reciclare. Dar noi în prezent nu avem cum să optam pentr varianta aceasta fiindcă nu avem nici un teren pe care să îl punem la dispoziție. În timp voi vorbi cu primarul și cu colegii din CL și vom opta pentru soluția aceasta”, precizează consilierul Ioan Pop.
Soluțiile au fost prezentate cel puțin pe masa celor din administrația locală a orașului. Depinde de deciziile luate în această privință deoarece săptămâna aceasta se scurge o lună din cele trei stipulate în contractul cu rampa de gunoi de la Oradea.
