Soluțiile pentru reabilitarea Clinicii de Ortopedie au intrat în „conservare”. Clădirea arată ca după bombardament!

Clinica de Ortopedie și Trautomatologie „Alexandru Rădulescu” din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca arată deplorabil. Șantierul început în decembrie 2020 a intrat în conservare și până la acest moment nu au fost identificate soluții pentru a continua lucrările, iar managerul spitalului, Claudia Gherman, nu își asumă responsabilitatea pentru proiect și dă vina pe vechea conducere când trebuie să dea explicații. 

În iulie 2020 a fost semnat contractul care avea ca obiect „Etajare secții clinice ortopedie – traumatologie, relocare și modernizare bloc operator și A.T.I., reamenajare spații ocupate de bloc ortopedie existent, amenajare acces auto ambulante și construire lift exterior”. Pentru acest obiectiv de investiție au fost derulate în succesiune rapidă, dată fiind importanța și urgența obiectivului de investiție, patru proceduri de atribuire, primele trei fiind anulate în lipsa de oferte admisibile, iar ultima atribuită către asocierea firmelor Depisto Star (lider) – GB Indco SRL – Harmonia SRL – M3 Office SRL, la cel mai mic preț ofertat, dintre cele două oferte admisibile depuse în cadrul procedurii de atribuire, respectiv 21.972.191,55 lei fără TVA.  În 7 decembrie 2020 era anunțată începerea lucrărilor pentru modernizarea și reabilitarea primului spital de ortopedie din țară, lucrări care ar fi trebuit să fie finalizate până în 28 februarie 2022. Cu toate acestea, șantierul a intrat în conservare și tot ce era propus inițial a rămas în aer cu binecuvântarea Claudiei Gherman. 

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca acuză fosta conducere a unității medicale că ar fi semnat contractul pentru modernizarea și reabilitarea Clinicii de Ortopedie cu o valoare de 26 de milioane de euro fără să anunțe Ministerul Sănătății și fără să fie identificată întreaga sumă. Cu toate acestea nu s-a sinchisit să ia măsuri și să găsească soluții pentru a duce la bun sfârșit proiectul, iar pacienții care sunt nevoiți să se trateze la Clinica de Ortopedie sunt primiți cu o imagine sumbră a unui șantier lăsat de izbeliște, ce nu folosește nimănui. 

Unitatea medicală nu a mai fost reabilitată de ani buni și arată ca după bombardament și în interior, și în exterior, fiind sesizate o serie de nereguli care, pe lângă aspectul dezolant, ar putea să pună în pericol viața pacienților și a medicilor. Principalele obiective ce trebuiau să fie îndeplinite până la sfârșitul lunii februarie 2022 nu par a fi înțelese pe deplin de Claudia Gherman și fac referire la reducerea numărului de paturi și realizarea unor băi individuale pentru fiecare salon și amenajarea altor saloane pentru a menține un număr cât mai ridicat de paturi cu o amplasare corespunzătoare, cu respectarea normelor impuse de Ministerul Sănătății, deoarece la momentul actual saloanele sunt supraaglomerate. De asemenea, se dorește realizarea unui circuit pentru transportul materialelor între sterilizare, blocul operator și terapia intensivă. 

Claudia Gherman critică dur inițiativa și spune că medicii nu au fost înștiințați de aceste modificări, aspecte stipulate și în raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății din martie 2021: „o parte a cadrelor medicale din Secţia de Ortopedie-Traumatologie au susţinut că nu au fost informate despre aceste lucrări, fiind revoltate că se va reduce numărul de paturi de la 116 la 48 şi de la zece la şapte paturi pentru ATI. De asemenea, se va reduce numărul de săli de operaţie de la patru la trei săli”, însă managerul nu a adus vorba că prin supagalomerarea saloanelor se încalcă Ordinul 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare. 

Paturi să fie, normele sunt făcute pentru a fi încălcate

La momentul actual Clinica de Ortopedie dispune de patru săli de operație sufocate, îngrămădite peste măsură, fără spații adiacente atât de necesare pentru o funcționare optimă, cu atât mai mult că una din cele patru săli are o suprafață de 29 de metri pătrați, un spațiu insuficient și neconform pentru această destinație. Proiectul avea în vedere realizarea noului bloc operator în conformitate cu prevederile și cerințele actuale, format din trei săli de operație. Astfel, în perioadele aglomerate în care ar fi existat un număr mai mare de pacienți care aveau nevoie de intervenții chirurgicale, medicii ar fi efectuat operații în două schimburi.  De asemenea, a fost propus un transfer mult mai facil al pacienților din blocul operator în secția de terapie intensivă. A fost proiectat un al doilea lift de tărgi, deoarece în momentul actual funcționează un singur lift în cadrul Clinicii de Ortopedie și în cazul unei defecțiuni, singura modalitate de a transfera pacienții din blocul operator – situat la primul etaj al clădirii,  în secția de ATI – aflată la parterul clădirii, ar fi transportarea pacienților pe scări. 

Proiectul propunea soluții și pentru lipsa circuitelor funcționale care să corespundă prevederilor legale în vigoare prin amplasamentul sălilor de operaţii, staţiei de sterilizare, saloanelor şi a terapiei intensive. Astfel, au fost proiectate 2 lifturi montcharge: unul urma să fie utilizat pentru transportul materialelor sterile dinspre sterilizare către blocul operator și terapia intensivă, iar celălalt lift urma să transporte, în sens invers, materialele care urmau a fi sterilizate. În acest moment, transportul sau accesul instrumentarului folosit pe secții către stația de sterilizare se realizează exclusiv prin traversarea coridorului blocului operator, a secției și utilizarea ascensorului comun. Cu atât mai mult că sterilizatorul auxiliar se află la subsolul clădirii, în spațiile tehnice, iar amplasarea acestuia nu face decât să îngreuneze și să încetinească procesul de sterilizare a materialelor. Fiind sesizate în nenumărate rânduri situații în care din cauza capacității și a ritmului scăzut de sterilizare, amplificate de anumite defecțiuni, s-a ajuns la oprirea activității blocului operator. 

90 de cm de găinaț pe tavanul saloanelor

Dacă proiectul ar fi fost materializat, s-ar fi rezolvat și următoarele probleme: lipsa unui filtru de acces pentru pacienţi, aparţinători sau alt personal medical decât cel al secţiei; lipsa unei camere de filtru adecvată în cadrul blocului operator, care să permită accesul şi echiparea concomitentă a mai multor persoane. De asemnea, proiectul ar fi rezolvat problema tavanelor blocului operator constituite pe grinzi din lemn extrem de vechi, aflate într-un stadiu avansat de deteriorare, fiind posibil în orice moment ca grinzile să cedeze și să provoace o tragedie, aspecte menționate și în expertiza tehnică, care impunea înlocuirea obligatorie a grinzilor din lemn cu un planșeu din beton. Mai mult, s-a constatat slăbirea rezistenţei tavanului la nivelul etajului l din pricina podului care este încărcat cu aproximativ 80 – 90 cm de găinaț de porumbei. Un alt aspect face referire la lămpile scialitice care funcţionează defectuos, sunt insuficiente și, cel mai grav, sunt atașate de grinzile de lemn vechi și deteriorate, existând posibilitatea în orice moment să se desprindă, să cadă și să rănească pe cineva. 

Potrivit normelor de funcționare, în blocul operator este absolut necesară asigurarea ventilației  printr-un sistem de filtrare cu filtre impus prin niște norme foarte clare și, totodată, asigurarea aportului de aer proaspăt 100%, condiție principală în reducerea și evitarea infecțiilor intraspitalicești. La momentul actual, ventilația din blocul operator de la Clinica de Ortopedie este asigurată de un aparat de aer condiționat simplu, situația fiind cu mult mai gravă pe timp de vară când se produce o supraîncălzire a sălilor la peste 30 de grade Celsius, iar transpirația medicilor și a pacienților favorizează proliferarea microbiană şi sporeşte riscul dezvoltării infecţiilor. 

Dacă proiectul ar fi fost dus la bun sfârșit s-ar fi rezolvat și problema lipsei camerelor de pre şi post anestezie din blocul operator, fapt ce pune în pericol starea de sănătate a pacienţilor şi totodată încetinește ritmul de rulaj al pacienţilor prin creşterea duratei de aşteptare între operaţii; lipsei unui depozit adecvat în cadrul blocului pentru trusele de instrumentare sterile, implanturi sterile şi dispozitive nesterile; lipsei dispozitivelor mobile de depozitare pentru consumabilele chirurgicale, care să poată fi introduse şi scoase din săli (carucioare, etajere mobile); lipsei unui grup sanitar adecvat pentru personalul blocului operator, cu WC, lavoar şi duş; lipsei consolelor pentru alimentarea cu oxigen, aer comprimat, vacuum, curent electric în cadrul sălilor de operaţie; problema gradului avansat de uzură a finisajelor, degradarea suprafeţelor (pereţi, podea, tavane, uşi, geamuri), uzura peste limite şi disfuncţionalităţile echipamentelor (mese chirurgicale, lămpi chirurgicale, aparate chirurgicale şi anestezice, etc), cu atât mai mult că în cadrul saloanelor actuale nu se poate respecta suprafaţa aferentă unui pat, aspect impus de norrnativul Ministerului Sănătăţii prin Ordinul nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare. Fapt ce a determinat tot mai mulți medici să se revolte pe motiv că numărul paturilor ar fi fost reduse, însă, în realitate, reducerea paturilor nu era altceva decât intrarea în legalitate, deoarece la acest moment saloanele sunt supraaglomerate. 

Supraaglomerarea de paturi și lipsa grupurilor sanitare 

Reabilitarea și modernizarea Clinicii de Ortopedie ar fi rezolvat și problema lipsei grupurilor şi a instalaţiilor sanitare din saloane şi pentru personal din cauza infrastructurii instalaţiilor, deoarece în majoritatea saloanelor nu există sursă de apă rece şi caldă funcţională, iar grupurile sanitare (WC și duș) destinate pacienților sunt insuficiente. Dacă proiectul și-ar fi urmat cursul stabilit și această problemă ar fi fost rezolvată, fiind propuse grupuri sanitare proprii pentru fiecare salon. În vederea realizării băilor la nivelul saloanelor s-a impus diminuarea numărului de paturi, dar și amenajarea altor saloane pentru a menține un număr cât mai ridicat de paturi cu o amplasare corespunzătoare, cu respectarea normelor impuse, fără supraaglomerarea camerelor. Mai mult, saloanele ar fi fost renovate fiind sesizat un grad ridicat de uzură al finisajelor și ar fi fost dotate cu un mobilier nou, paturi speciale pentru ortopedie, reglabile, acţionabile electric, prevăzute cu bare de tracţiune pentru mobilizarea pacienţilor, sonerii individuale. 

La acest moment pacienții internați în Clinica de Ortopedie nu beneficiază de o conexiune stabilă la internet și întâmpină dificultăți în utilizarea aparatelor TV disponibile în saloane. Un aspect mult mai grav ce urma să fie rezolvat dar nu a mai avut această ocazie era rezolvarea problemei legate de avertizarea și stingerea incendiilor în clădire, în cazul unor evenimente nedorite, situație pe care nu s-a pus prea mare accent. 

Proiectul avea soluții și pentru problema sistemului de încălzire prin înlocuirea coloanelor și a tuturor corpurilor de încălzire existente cu alte coloane și corpuri de încălzire igienice dedicate spitalelor, fără colțuri și muchii ascunse pentru a evita acumularea și dezvoltarea bacteriilor. 

Din păcate, nimic din toate cele expuse mai sus nu au fost materializate și Clinica de Ortopedie a rămas în același punct în care era și înainte, ba chiar situația a fost înrăutățită de aspectul sinistru al șantierului intrat în conservare. Proiectul care ar fi trebuit să schimbe radical fața clinicii se încheie pe 28 februarie 2022, astfel conducerea spitalului ar trebui să ia măsuri urgente, dacă până acum nu s-a sinchisit, pentru a renova și moderniza clinica ce găzduiește sute de pacienți în condiții improprii. 

„Spitalul nu știe ce vrea să facă”

Contactată de reporterii Gazeta de Cluj, Claudia Gherman a explicat că soluțiile urmează a fi identificate, însă având în vedere faptul că situația nu este de o zi sau două, ci de câteva luni bune (martie 2021), se pare că managerul spitalului nu a intrat numai cu șantierul în conservare, ci și cu soluțiile. 

„Se va găsi o soluție care să îmbunătățească condițiile hoteliere și serviciile medicale acordate pacienților din Clinica de Ortopedie, va trebui să găsim împreună cu Consiliul de Administrație o soluție care să poată să remedieze această problemă. Chiar ne preocupă acest subiect. Sunt decizii de maximă responsabilitate și colectivul pe care l-am expus anterior nu poate lua o decizie într-o zi, este un proces de durată la care lucrăm. Un proiect de o asemenea anvergură nu poate fi făcut de pe-o zi pe alta. Proiectul cu Ortopedia are nevoie de mai multe elemente ca să poată fi inițiat, desfășurat, finalizat și, înainte de toate finanțat. Vom descoperi sursele de finanțare de îndată ce vom avea proiectul.”, a declarat Claudia Gherman. 

Administratorul firmei Depisto Star SRL, Mircea Gavrilă, a declarat pentru Gazeta de Cluj că spitalul „nu știe ce vrea să facă” și nu a decontat până la acest sumele de bani aferente lucrărilor efectuate.

„Situația este foarte simplă. Spitalul nu știe ce vrea să facă, deci deocamdată lucrările sunt oprite. Mai mult nu pot să vă spun. Așteptăm și noi un punct de vedere oficial al spitalului. S-au realizat o parte din lucrări, nu s-au decontat, s-au oprit lucrările, se cere conservare, sunt niște probleme juridice la mijloc. Nu toate lucrările au fost decontate. Sincer nu mai știu exact ce valoare mai trebuie decontată, e destul de mult oricum. Urmează să avem o întâlnire cu reprezentanții spitalului ca să vedem ce se întâmplă, încă mai suntem în discuții.”, a explicat Mircea Gavrilă.