In România, rata șomajului este calculată în două feluri: INS apelează la metodologia Biroului Internațional al Muncii, întemeiată pe cercetarea statistică a gospodăriilor. În schimb, rata raportată de ANOFM (și preferată de guvernanți) ia în considerare doar persoanele înregistrate la agenţiile de ocupare, fiind utilă mai degrabă stabilirii cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

În legătură cu evoluția PIB, o serie de analiști au afirmat răspicat că vorbim de o creștere conjuncturală, datorată în bună parte unui an agricol bun. Or, în condițiile în care o treime din populația țării lucrează deja în agricultură, această creștere economică nu a fost capabilă să genereze noi locuri de muncă.
Dimpotrivă, în iunie, Institutul Național de Statistică a anunțat că rata șomajului a ajuns la 7,6%, nivel atins ultima oară în martie 2010. Și ca număr de persoane, comparația este spectaculoasă: stadiul actual, de 736.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, a mai fost atins doar de două ori în ultimii cinci ani, în martie 2010 (în condițiile în care primăvara acelui an este recunoscută drept cel mai negru punct al crizei economice mondiale) și la finalul lui 2011, anul marilor disponibilizări din sistemul bugetar. Aviz, așadar, celor care au învinovățit guvernele anterioare de „îngroparea“ pieței muncii. În final, fără a favoriza un partid politic sau altul, trebuie amintit că la acea vreme creșterea șomajului, chiar dacă poate nu a fost gestionată ideal, avea niște cauze concrete: recesiunea globală, respectiv impunerile acordului cu Fondul Monetar Internațional.

 

Cauzele actualului blocaj

„În ultimele luni, deși România a fost stabilă din punct de vedere politic și economic, am observat un declin al numărului locurilor de muncă disponibile pe piață, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acest fapt, combinat cu numărul mare de elevi de liceu care au depus actele pentru șomaj, au dus în mod absolut normal la creșterea ratei de șomaj din România“, este de părere Robert Kicsi, managerul companiei Grafton Recruitment. Așadar, una dintre explicațiile posibile ar fi intrarea tinerilor absolvenți de liceu sau de facultate direct în șomaj, ca urmare a imposibilității de a-și găsi un loc de muncă în timpul facultății sau imediat după terminarea studiilor (în condițiile în care majoritatea universităților organizează examenele de licență în primele zile de vară, iar bacalaureatul a avut loc la jumătatea lui iunie). Într-adevăr, explicația se susține la nivelul lunii iulie, când, potrivit datelor ANOFM, numărul șomerilor cu vârstă sub 25 de ani a crescut cu circa 60% față de luna precedentă, ajungând la 81.500. În iunie însă, luna luată drept etalon în redactarea acestui articol, doar 1.400 de tineri au îngroșat rândurile șomerilor raportat la intervalul anterior. În plus, în ceea ce privește absolvenții de studii medii, să ne amintim că, pe de o parte, numărul elevilor de clasa a XII-a a rămas relativ constant în ultimii ani, iar, pe de alta, examenul de bacalaureat a fost înăsprit încă din 2011. În tot acest timp, numărul șomerilor înregistrați la nivelul lunii iunie nu a explodat. Prin urmare, cauzele trebuie să fie altele.

Este posibil să asistăm la începutul unei perioade negre, în care calitatea slabă a învățământului  să transforme o dată pentru totdeauna piața muncii. În opinia reprezentantei APT, „până acum, majoritatea covârşitoare a şomerilor din România se situau de obicei în segmentul de populaţie cu un nivel de instruire redus – primar, gimnazial sau profesional. Din această vară li s-a adăugat valul de zeci de mii de absolvenţi de liceu şi de studii universitare, care sunt obligați să intre în şomaj, obligaţi de incapacitatea economiei de a-i absorbi. Motivul central este cel pe care îl invocăm de ani buni: inadecvarea sistemului de învăţământ la dinamica macroeconomică“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here