În lipsa unui baraj sigur pentru deșeuri, Someșul arată ca o ghenă de gunoi. Zilele trecute oamenii au surprins plutind un frigider în apele râului din Cluj-Napoca. În timp ce administrația locală se laudă cu proiecte extraordinare, mii de oameni care se plimbă pe malul râului văd cum curg deșeurile spre Cluj.
„Someșul, în sfârșit, e navigabil! La primăvară am putea face cu toții o competiție de anvergură, dacă ne aducem, cu mic cu mare, frigiderele pentru surfing la râu!
Lăsâng gluma la o parte, trebuie făcut ceva pentru că mii de oameni care se plimbă văd deșeurile cum curg spre Cluj, iar din primăvară vor fi zeci de de mii, mai ales în weekendurile însorite.
Am o soluție, ce-i drept, parțială, mai ales că autoritățile floreștene în particular, cele clujene în general, refuză să lucreze social cu ghetoul din Florești, unde ajung, ca în Pata Rât, o parte din deșeurile generate de șantierele din Florești. Diferența e că în Pata devin un munte de gunoaie, aici devine un râu de gunoaie, ambele tolerate în numele „dezvoltării”.
Soluția parțială e ca barajul de deșeuri plutitoare din Grigorescu, care se tot rupe, să fie mutat într-o zonă cu curgerea mai lină, ca să evite rupturile și unde e paznic care să alerteze dacă vine vreun deșeu plutitor mai mare sau vreun buștean. Paznicul e al companiei de apă, printr-un protocol între Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean / Compania de Apă poate păzi cu o cameră nu doar ce după gard, ci și ce e după gard, la râu.
Soluția e de a pune barajul plutitor la pragul de apă din dreptul Companiei de Apă, adânc în Florești. Paradoxal e că UAT Cluj-Napoca e până la acest prag de apă, unde apa, după prag, devine mai lină și cu risc mai mic de rupere a barajului. E și o zonă mai îndepărtată de Cluj-Napoca și se evită agresiunea vizuală mai ales când vedem sute de kg de deșeuri prinse de baraj. Cum digul din Grigorescu e mai vizitat de când cu amenajarea, relocarea se impune.
E păcat de zeci de milioane de euro investiți în amenajări la Someș și zeci de mii de oameni la plimbare să se uite la deșeurile care curg pe râu. Hai să rezolvăm probleme de bază și apoi să ne punem probleme estetice legate de amenajări ori cum organizăm mobilitatea sustenabilă la râu.
Sincer, o iau și ca pe un eșec personal. Nu e ca și cum nu aș fi făcut nu știu câte adrese pentru ca Floreștiul să aplice Legea Așezărilor Informale, pe care am co-inițiat-o, ori mai precis către Primăria Cluj-Napoca să fie reparat sau mutat barajul, dar senzația mea e că sunt în Ziua Cârtiței. Barajul e reparat, apoi se strică…
Arată totuși și capacitatea administrativă a autorităților pentru că dacă nu poți ține întreg un baraj pentru deșeuri plutitoare, cum o să faci metrou, tuneluri pentru centuri ori alte proiecte complexe?!”, a transmis activistul clujean Adrian Dohotaru.
