Sorin Gadola, achitat pe motiv că ”fapta nu este prevăzută de legea penală”

Curtea Supremă a delimitat consumatorii de traficanții de droguri

În luna septembrie 2018, procurorii DIICOT Cluj i-au trimis în judecată pe Sorin Gadola pentru deținere de droguri pentru consum propriu și pe Mircea Ionuț Morariu pentru trafic de droguri. În urmă cu câteva zile, judecătorul s-a pronunțat asupra cauzei și l-a condamnat pe Morariu la închisoare cu suspendare, iar Sorin Gadola, unul dintre fondatorii festivalului Untold a primit doar o amendă penală. Este posibil ca această sentință să vină ca urmare a unei decizii pronunțate de Instanța Supremă care arată că pedepsele sunt mai blânde pentru consumatorii care își procură drogurile pentru uz propriu, legea fiind definită mai precis.

În cazul lui Șorin Gadola și Mircea Morariu, dosarul a fost început de polițiștii BCCO Cluj-Napoca care s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunile de trafic și deținere de droguri pentru consum propriu. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul Emaneula-Varvara Oltean dela DIICOT Cluj. Pe scurt, din anchetă reiese că Sorin Gadola și-a procurat timp de trei ani cannabis, unul dintre dealerii săi fiind Ionuț Mircea Morariu ce se afla deja în atenția procurorilor.

„În perioada primăvara anului 2015- luna februarie 2018,  MORARIU MIRCEA IONUȚ. i-a vândut droguri de risc – cannabis – lui GADOLA SORIN, cu preţul de 50-60 de lei/gram, o dată/săptămână, câte 5 grame de fiecare dată, cu unele intermitente, care au durat în total cel mult 9 luni (în care intră şi perioada în care cei doi au urmat un tratament de dezintoxicare la o clinică)”, se arată în rechizitoriu.

Activitatea infracțională a celor doi a fost descoperită de către un investigator sub acoperire, care a aflat de prietenia dintre Morariu și Gadola.

În ceea ce îl privește pe Morariu, ce a fost timp de un an de zile administrator al Untold SRL, procurorul DIICOT arată că timp de trei ani, acesta a procurat cannabis de mai multe ori în vederea comercializării pe care l-a vândut mai multor persoane.

Condamnările lui Morariu-Gadola

În 23 ianuarie, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea celor doi. Mircea Morariu a primit 2 ani și 20 de zile de închisoare cu suspendare condiționată, iar Sorin Gadola a primit o amendă penală de 12.000 lei.

Instanța l-a condamnat pe Mircea Morariu pentru ”trafic de droguri de risc în formă continuată şi efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, la pedeapsa de : – 1 (un) an şi 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc”. De asemenea, a fost condamnat pentru încă două infracțiuni, respectiv ”trafic de droguri de risc în formă continuată şi efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, la pedeapsa de: – 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată. infracţiunea de deţinere, fără drept, pentru propriul consum de droguri de risc în formă continuată şi în acte materiale ale infracţiunii de efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată, acte materiale pentru care sunt incidente dispoziţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în privinţa procurării de către consumatorul final a unor substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive la pedeapsa de: – 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată”.

Astfel, Tribunalul Cluj ”constată că infracţiunile de mai sus au fost comise de către inculpat în condiţiile concursului real de infracţiuni,  aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea şi anume aceea de 1 an şi 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, adică de 4 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de: – 2 (doi) ani şi 20 (douăzeci) de zile închisoare”.

Totodată, instanța îi interzice lui Morariu pe o durată de un an să ocupe funcții publice, iar pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Cluj-Napoca sau a Asociației Filantropice Medical Creștine Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare. De asemenea, instanța a mai dispus confiscarea a aproximativ 20 de grame de cannabis rămase în urma analizelor chimice de laborator, cantităţi ridicate din locuinţa lui Morariu, în timpul percheziţiei domiciliare și confiscarea sumei de 25.450 lei ca urmare a vânzării de cannabis.

În cazul lui Sorin Gadola, Tribunalul Cluj l-a condamnat pentru două infracțiuni, respectiv, deținere, fără drept, pentru propriul consum de droguri de risc în formă continuată şi de efectuare de operaţiuni, fără autorizaţia necesară, cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive, în formă continuată.

Pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, instanța l-a pedepsit pe Gadola cu 12.000 lei amendă penală, ”adică echivalentul a 120 zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 100 lei (120 zile x 100 lei = 12.000 lei)”, iar pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni fără autorizaţie prealabilă cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, instanța l-a achitat pe Sorin Gadola, pe motiv că ”fapta nu este prevăzută de legea penală”.

De asemenea, judecătorul a dispus și în cazul lui confiscarea a 4,5 grame cannabis, a unui grinder și a unui telefon mobil.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

ÎCCJ, clarificări între consumatori și traficanți

În septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis o sesizare formulată de Curtea de Apel Suceava prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: ”Dacă activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operaţiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noţiune este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi incriminată la art. 16 din aceeaşi lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse sau priveşte procurarea unor astfel de produse în orice împrejurare şi cu orice titlu, inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile a avea efecte psihoactive”.

În acest sens, Curtea Supremă a pronunțat o decizie cu un impact major în toate cauzele instrumentat de DIICOT. Mai precis, judecătorii de la Instanţa supremă au lămurit ce anume înseamnă cuvântul „operator” din Legea 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi ce înseamnă „a procura” astfel de substanţe.

”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, stabileşte că: Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operaţiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi intră sub incidenţa dispoziţiilor art.16 alin.(1) din acelaşi act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activităţi de import, export ori intermediere de produse.

Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operaţiune cu  produse în sensul art.2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art.16 alin. (1) din acelaşi act normativ. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 septembrie 2018”, se arată în soluția ÎCCJ.

Cu alte cuvinte, persoanele care cumpără droguri în vederea consumului propriu vor fi pedepsite mai blând față de cei care le vând. Definirea acestor termeni vine în contextul în care realitatea din sălile de judecată a arătat că tot mai mulţi tineri prinşi cu substanţe interzise erau încadraţi la trafic de droguri, infracţiune gravă și aspru pedepsită.