Sorina Siserman, incompatibila precum judecatorul CCR Tudorel Toader

Sorina Siserman, presedintele Tribunalului Cluj, a scapat foarte usor de o inspectie judiciara care se pretinde independenta. In independenta sa a lasat de inteles ca hotararile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu sunt importante si pot fi incalcate de magistrati. Desi Sorina Siserman a fost timp de patru ani intr-o stare de incompatibilitate conform Hotararii CSM nr. 821 din 2008, ea a fost scapata de catre Inspectia Judiciara pe motiv ca “nu sunt indeplinite conditiile pentru o actiune disciplinara.” Cum hotararile CSM reprezinta pentru unii judecatori doar o insiruire de cuvinte ce nu au niciun sens, ce nu trebuiesc urmarite, Siserman nu este singura persoana intr-o astfel de incompatibilitate, ci un alt caz este  mult mai flagrant: judecatorul Curtii Constitutionale Tudorel Toader.

Instanta de judecata a aratat in 2008 ca Hotararea CSM 821 din acelasi an este complet legala. In schimb, Inspectia Judiciara care nici bine nu s-a infiintat nu tine cont nici de hotararile instantei, nici de cel mai inalt for al magistratilor din Romania, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Tudorel Toader este atat judecator al Curtii Constitutionale, cat si decan al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza, incalcand si el ca si colega sa de la Cluj-Napoca o hotarare a CSM. Incompatibilitatea este evidenta in randul amandurora, dar plata este aceeasi in cazul celor doi magistrati: niciuna.
Magistratul Tudorel Toader nu este pentru prima data acuzat de o incompatibilitate, de aceasta data judecatorul iesean avand drept scapare o rezolutie de clasare a Inspectiei Judiciare data Sorinei Siserman. Astfel, la o prima analiza judecatorul Curtii Constitutionale ar putea scapa si el basma curata pe acelasi sistem ca si Siserman. Hotararea CSM nr 821 din 2009 arata foarte clar “[…]Cat despre functiile de conducere din invatamantul superior, respectiv de rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie si sef de catedra – in art 72 alin 3 teza finala din legea de mai sus aratata, se prevede ca acestea pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferentiari universitari titulari[…] Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotaraste: Articol unic- Judecatorii si procurorii, care au calitate de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispozitiilor constitutionale si legale, numai functii de executie in structurile unei facultati sau universitati, precum si in structurile unei institutii de cercetare in mod juridic”, se arata in hotararea mentionata mai sus. Cu toate acestea, Tudorel Toader este foarte bine si decan al facultatii de drept Alexandru Ioan Cuza, cat si judecator al Curtii Constitutionale. Suntem curiosi daca la acest nivel se poate scapa la fel de usor cu basmaua curata.

Cunoscut acuzat al incompatibilitatilor

Judecatorul CCR a mai fost acuzat in trecut de incompatibilitate, avand in acelasi timp functia de decan, cat si cea de Director al Școlii Doctorale. Astfel, conform unei investigatii publicate in luna septembrie de cotidianul iesean Buna Ziua Iasi se arata ca magistratul Curtii Constitutionale era de pe atunci in stare de incompatibilitate. Pe de alta parte, inspectorii Agentiei Nationale de Integritate au oferit un raspuns neclar despre aceasta situatie intr-o tentativa de a-l scoate basma curata pe judecatorul Curtii.  Suntem curiosi daca aceasta reactie a ANI vine in legatura cu actualii oameni aflati la putere, Uniunea Social-Liberala, cei care l-au sprijinit sau este pur o intamplare.
”Legat de faptul ca este o problema de incalcare a Legii Educatiei Nationale si de incompatibilitate in cazul domnului Tudorel Toader vreau sa va spun ca am semnalat acest lucru, inaintea celor de la Romania Curata, chiar in cadrul sedintei de Senat a Universitatii Cuza (din 7 septembrie 2012, n.r.), atunci cand s-a aprobat asa ceva! Vreau sa va spun ca, in acest caz, s-au propus doua solutii ilegale: fie ca alta persoana sa ocupe functia de director al Școlii Doctorale de la Drept, alta decat Tudorel Toader, sau ca acesta sa ocupe aceasta functie. Ambele ar fi fost contra legii… Cu toate ca, domnul Toader ocupa o functie onorifica, atunci cand vine vorba de respectarea legii lucrurile sunt clare: e incalcata sau nu!”, a precizat pentru Buna Ziua Iasi prof. univ. dr. Dumitru Oprea, fostul rector al UAIC.  
De precizat ca Toader, decanul de la Drept, ales si sef al Școlii Doctorale, conform articolului 214, aliniatul 1 din Legea Educatiei este incompatibil, se arata in continuare in ancheta Buna Ziua Iasi. Ca dovada: ”functiiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare – dezvoltare, proiectare, microproductie nu se cumuleaza”, se stipuleaza in actul normativ. In fata acestei realitati, inclusiv rectorul de la Cuza, prof. univ. dr. Vasile Isan, a recunoscut ca a fost o situatie la limita.
Redam in continuare o parte din sentinta care arata ca hotararea CSM 821 este complet valabila si ca ea trebuie respectata, sentinta data de Curtea de Apel Timisoara. Acest lucru intareste faptul ca cei doi judecatori s-ar afla intr-o stare de incompatibilitate.

Hotararea CSM 821 e legala

 “S-a luat in examinare actiunea formulata de reclamantul U. (…) si intervenientii in interes propriu F. G. si N. G in contradictoriu cu ConsiliulSuperior al Magistraturii B, avand ca obiect litigiu privind magistratii.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru intervenientii in interes propriu lipsa avocat B. E., lipsa fiind reclamantul si paratul.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care instanta pune in discutie admiterea in principiu a cererilor de interventie in interes propriu formulate de avocatul intervenientilor F. G. si N. G.
Avocatul intervenientilor in interes propriu F. G. si N. G solicita admiterea in principiu a cererii de interventie.
Instanta fata de dispozitiile art. 46 si urmatoarele Cod procedura civila, admite in principiu cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii F. G. si N. G.
Avocatul intervenientilor in interes propriu F. G. si N. G arata ca nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri si nici exceptii, Curtea acorda cuvantul in dezbaterea exceptiei inadmisibilitatii actiunii invocata de parat prin intampinare, ca urmare a neindeplinirii procedurii administrative prealabile si pe fondul cauzei.
Avocatul intervenientilor in interes propriu F. G. si N. G solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii ca neintemeiata, conform celor expuse in cererea de interventie iar pe fond admiterea actiunii reclamantului, admiterea cererilor deinterventie in interes propriu formulate de intervenientii F. G. si N. G, anularea in tot a hotararii D. nr. 821/4.09.2008, intrucat aceasta contravine Constitutiei si legilor in vigoare, fara cheltuieli de judecata si mai arata ca nu mai insista in suspendarea executarii hotararii atacate.

C U R T E A

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la data de 29.10.2008 sub nr(…) reclamantul U. J., a chemat in judecata pe paratul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea, ca netemeinica si nelegala a Hotararii nr.821 din 4 septembrie 2008 emisa de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; in baza art. 4 din Legea nr.554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ si pe cale de exceptie sa se constate nelegalitatea acestei hotarari si sa se dispuna suspendarea respectivei hotarari, pana la solutionareadefinitiva si irevocabila a cauzei.
In motivarea actiunii se arata ca reclamantul este cadru didactic universitar laUniversitatea de Vest „E. H." A – Facultatea de Stiinte juridice A, catedra I de drept privat, incepand cu anul universitar 2000/2001, ca titular lector universitar la disciplina Drept privat R si Dreptul familiei, post ocupat prin concurs, apoi conferentiar universitar doctor incepand cu anul universitar 2003/2004 si de profesor universitar doctor, titluri didactice obtinute prin concurs in conditiile si cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
In aceleasi conditii legale in luna martie 2000 a fost ales E. al Facultatii de Stiinte juridice A, iar in luna martie 2008 a fost reales in functia dedecan al aceleiasi institutii de invatamant superior.
Se invedereaza ca dupa dobandirea competentelor profesionale, impuse de exigentele specifice domeniului invatamantului universitar si gradelor didactice mentionate, a cumulat contractul atipic de munca pentru functia de judecator cu contractul de munca pentru functia didactica de Profesor universitar doctor si cea de E. la Facultateade Stiinte Juridice A.
Se arata ca in statele europene, practicienii dreptului, cu precadere judecatorii si procurorii de prestigiu, sunt stimulati sa devina cadre didactice universitare in beneficiul invatarii si aplicarii dreptului. Cu toate acestea, se mentioneaza ca paratul prin art. l din Hotararea nr.821/4 septembrie 2008 a decis, intr-o maniera contrara legii, ca judecatorii si procurorii pot ocupa numai functii de executie in facultati si universitati.
Se invedereaza ca dispozitiile Legilor nr.303/2004 si nr.128/1997 permit cumulul de contracte incheiate pentru activitati diferite (activitatea de judecator si activitatea didactica) si nu instituie nici o incompatibilitate intre functia didactica, functia de judecator sau procuror si functia de conducere in institutia de invatamant superior.
Se arata ca raportat la dispozitiile constitutionale si ale legilor interne, dar si comunitare, intreaga hotarare, excede si contravine legii, deoarece, in conditiile in care, contractul de munca, dovedeste calitatea de titular a cadrului didactic, un act administrativ, cum este hotararea C.S.M., nu se poate abate si nu poate adauga la lege. Mai mult, C.S.M. nu are atributul legal sa intervina intr-un domeniu in care nu are competente recunoscute de lege si nici intr-un raport juridic in care nu este parte, cu scopul de a restrange efectele legii prin stabilirea unui tratament inegal intre cadrele didactice titulare, respectiv, prin obstructionarea sau ingradirea anumitor cadre didactice de la exercitiul tuturor drepturilor ce deriva din contractul de munca incheiat pe durata nedeterminata.
Se mentioneaza ca prin hotararea emisa C.S.M. tinde sa obstaculeze dreptul la beneficiul evolutiei in cariera didactica universitara, ceea ce impune anularea si restabilirea legalitatii in privinta exercitiului acestui beneficiu. Se sustine ca hotararea C.S.M. este lovita de nulitate absoluta sub urmatoarele aspecte: Consiliul Superior alMagistraturii nu are competenta legala de a decide cu privire la drepturile si obligatiile derivate din contractul de munca incheiat de cadrul didactic universitar, chiar in ipoteza in care, o parte din acest contract este judecator sau procuror in functie.
[…]Astfel fiind, sunt aplicabile si prevederile art. 7 din legea nr.554/2004, conform carora „Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia”.
Procedura prealabila administrativa reprezinta o conditie de exercitare a dreptului la actiune motiv pentru care neindeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea actiunii, potrivit art.109 alin 2 Cod proc civ. In cazul unei cereri de interventie principala se impune respectarea aceleiasi cerinte a plangerii prealabile, fata de imprejurarea ca cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata, conform art. 50 Cod proc civ, cererea incidentala urmand conditiile impuse pentru promovarea actiunii in contenciosul administrativ.
Totodata mentionam ca jurisprudenta a statuat ca articolul 21 alin 4 din Constitutia Romaniei nu inlatura caracterul obligatoriu al procedurii prealabile, intrucat se refera la caracterul facultativ si gratuital jurisdictiilor speciale administrative iar nu la recursul ierarhic sau gratios E. procedurii administrative prealabile reprezinta o conditie obligatorie, a carei neindeplinire afecteaza insusi exercitiul dreptului la actiune.
Prin urmare, prin indeplinirea procedurii prealabile nu se incalca accesul liber la justitie, ci se respecta o conditie impusa de legea speciala in materie. Nu se poate pune semnul egalitatii intre plangerea prealabila efectuata de catre cei interesati impotriva actelor administrative si jurisdictia speciala administrativa realizata de un organ de jurisdictie, care functioneaza in cadrul unei autoritati sau institutii publice. Procedura prealabila instituita de art.7 din Legea contenciosului administrativ nu poate fi calificata drept o procedura jurisdictionala speciala deoarece nu este intemeiata pe contradictorialitate, egalitatea partilor, publicitatea dezbaterilor si dreptul la aparare. Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant ca stabilirea unor conditionari pentru introducerea actiunilor in justitie nu constituie o incalcare a dreptului la liberul acces la justitie si la un proces echitabil, in insusi substanta sa, statul dispunand de o anumita marja de apreciere in acest sens. Curtea Constitutionala a consacrat ca legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si modalitatile instituite de lege.
Prin urmare, doar jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite, in timp ce procedura prealabila este, de regula, obligatorie, exceptiile fiind strict si expres prevazute de lege.
Retinand cele expuse, vazand si dispozitiile legale mai sus mentionate, Curtea va admite exceptia inadmisibilitatii actiunii si a cererilor de interventie in interes propriu pentru nerespectarea procedurii administrative prealabile si va respinge actiunea si cererile de interventie in interes propriu ca fiind inadmisibile ca urmare a neindeplinirii procedurii prealabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE :

Admite exceptia inadmisibilitatii actiunii si a cererilor de interventie in interes propriu.
Respinge actiunea si cererile de interventie in interes propriu formulate de reclamantul U. (…), cu domiciliul in A, str. (…). (…) T., (…) . B, . 3, . 7 si intervenientii in interes propriu F. G., cu domiciliul in S, str. O.(…), nr. 7 si N. G, cu domiciliul ales la S.C.P.A. E. si H., cu sediul in T, bv. U. J., nr. 69 in contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul in B, Calea E., nr.141 B, sector 6 ca fiind inadmisibile ca urmare a neindeplinirii procedurii prealabile.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pronuntata in sedinta publica azi, 25.11.2009”, se arata in aceasta sentinta care subliniaza inca o data ca judecatorii care sunt si decani sau sefi de departament sunt incompatibili. Pana atunci, justitia trebuie sa se hotarasca daca mai conteaza hotararile CSM sau sunt de facto nule.

Tiberiu Hrihorciuc