Daniela și Adrian Itu, proprietarii localului Escape Garden din centrul municipiului Dej, au fost acuzați de călugării franciscani că au extins terasa restaurantului pe terenul deținut de Mănăstirea Franciscană, cu care se învecinează. A urmat un proces judecat de Anda Avram, care a intrat de curând în magistratură (2019), iar magistratul a dat câștig de cauză familiei cu state vechi în PSD și, suplimentar, i-a pus pe călugări să plătească și aproximativ 10.000 de lei. Cornel, fratele lui Adrian Itu, a fost deputat PSD în legislatura precedentă.

Soții Daniela și Adrian Itu sunt acționarii firmei Mustang Tour, care deține localul Escape Garden (denumit anterior Dacia, n.red.). În 2016, ei au decis extinderea terasei localului, care se învecinează cu Mănăstirea Franciscană, iar călugării au reclamat că prin lucrările respective le-a fost ocupată o porțiune de teren de 300 mp.

În 2017, Mănăstirea Franciscană din Cluj a deschis un proces împotriva soților Daniela și Adrian Itu.

Reprezentanții franciscanilor au cerut ca judecătorii să stabilească linia de hotar dintre proprietatea lor și construcțiile soților Itu. De asemenea au cerut ca familia Itu ”să lase în deplină posesie și folosință suprafața de teren proprietatea reclamantei, pe care în prezent o ocupă, suprafața și valoarea terenului revendicat urmând a fi precizată după efectuarea expertizei topografice, obligarea pârâților la desființarea lucrărilor de construcție/împrejmuire amplasate/edificate pe terenul proprietatea reclamantei, cu încălcarea dreptului său de proprietate, iar în cazul în care nu o fac, autorizarea reclamantei de a le desființa, pe cheltuiala acestora”, arată cererea de chemare în judecată a Mănăstirii Franciscane.

În 2016, reprezentanții Mănăstirii Franciscane i-au atenționat pe soții Itu că extinderea se face pe terenul lor. De altfel, oamenii au cerut Primăriei Dej o copie după documentația care a stat la baza obținerii autorizației de construcție, însă nu au primit niciun răspuns.

Un expert imobiliar a apreciat că suprafața de 300 mp de teren care aparține Mănăstirii Franciscane este evaluată la suma de 56.700 lei, calculul fiind făcut la valoarea de 189 RON/ mp, stabilită în grilele notariale pe anul 2017, pentru terenuri intravilane „curți construcții” până la 500 mp. situate în centrul Dejului.

Fantomele Dejului: o terasă veche de 40 de ani a prins viață!

Disputa între călugări și familia Itu s-a transformat într-un proces care a avut loc la Judecătoria Gherla.

În replică, soții Itu au depus o întâmpinare în care au cerut judecătorilor să constate că Mănăstirea Franciscană nu are calitate procesuală în demersul lor și că solicitarea de desființare a terasei nu ar trebui pusă în aplicare pentru că a fi intervenit prescripția.

Ei spun că, de fapt, terasa a fost construită în urmă cu aproape 40 de ani, beneficiarul fiind, la data respectivă, întreprinderea Comercială de Stat Dej care administra restaurantul Dacia.

”Lucrările nu au fost executate pe terenul reclamantei (Mănăstirea Franciscană, n.red.), au fost executate în mod legal, pe baza de autorizației de construire, context în care nu există vreun motiv de fapt sau de drept pentru admiterea acestui capăt de cerere chiar dacă nu ar fi intervenit prescripția”, se arată în dosar.

Ulterior, restaurantul Dacia a intrat în proprietatea S.C. Alpa S.A. iar apoi, în baza dispozițiilor de restituire în natura și a unor hotărâri judecătorești, imobilul a intrat în proprietatea moștenitorilor celor pe care statul român i-a deposedat abuziv. În 2011, soții Itu au cumpărat patrimoniul respectiv.

De asemenea, ei au susținut în fața judecătorului că, de fapt, nu au extins terasa, ci au reparat-o pe cea existentă din anii 70.

Pe de altă parte, Mănăstirea Franciscană a depus un contract de închiriere făcut cu societatea Alpa SA pe 300 mp pentru o perioadă de 3 ani. În pofida faptului că, după expirarea contractului el nu a fost prelungit, societatea a continuat să se folosească de teren, lucru dovedit prin mai multe hotărâri judecătorești care au stabilit că acest lucru este real.

Franciscanii au terenul, dar nu au dovezi

În cadrul procesului, judecătoarea Anda Avram a reținut că ”imobilele Mănăstirii Franciscane, construcții și terenuri, sunt cuprinse într-un ansamblu care conține mai multe numere topo și mai multe cărți funciare, nefiind delimitate strict la fața locului numerele topo din acțiune de restul numerelor topo. deținute de reclamantă (Mănăstirea Franciscană, n.red.) pe amplasamentul în litigiu, suprafața cu care figurează reclamanta în CF fiind de 4911 mp, iar această suprafață se regăsește în teren în folosința reclamantei fără luarea în considerare în vreun fel a imobilului pârâților, reclamanta folosind în fapt o suprafață mai mare decât cea cu care figurează înscrisă în CF, și anume 5.486 mp, cu 575 mp mai mult decât suprafața înscrisă în CF. Mai exact, luând în considerare prima variantă de delimitare a dreptului de proprietate, prin includerea porțiunii în litigiu obiect al revendicării, rezultă că reclamanta va deține o suprafață totală de 5.873 mp, adică o suprafață cu 962 mp mai mare decât suprafața înscrisă în CF de 4.911 mp, în timp ce pârâții vor deține o suprafață de 2013 mp, mai mica cu 387 mp decât suprafața înscrisă în CF de 2400 mp.”, se arată în motivarea instanței.

De asemenea, judecătorul a considerat că Mănăstirea Franciscană nu a invocat clar momentul în care soții Itu ar fi intrat în posesia terenului.

”Având în vedere lipsa dovezilor pentru susținerea afirmației reclamantei, instanța constată că pârâții nu se află în posesia sau detenția terenului aparținând reclamantei Mănăstirea Franciscană această condiție pentru admiterea acțiunii în revendicare nefiind îndeplinită în ceea ce îi privește. Prin urmare, fiind necesară întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute de art. 563 alin (1) C.civ., instanța urmează a respinge, ca neîntemeiat, petitul privind acțiunea în revendicare.

Pentru toate aceste argumente, va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Mănăstirea Franciscana

Mai mult, călugării au fost puși să plătească soților Itu aproximativ 10.000 lei pentru cheltuielile de judecată și evaluările făcute de experți în dosar.

Fieful PSD-iştilor dejeni

Familia Itu a intrat în posesia fostului restaurant Dacia cu ajutorul lui Emil Săvan, ”infiltrat” într-o serie de afaceri care i-au pus pe tavă mai multe imobile din centrul Dejului. Prin intermediul a două societăţi foste comuniste, SC Metex SA şi  SC Alpa SA, Săvan a reuşit să pună mâna pe două imobile extrem de valoroase din centrul municipiului Dej. Pentru o perioadă, director la SC Metex a fost Corina Boca, cumnata fostului ministru de interne Ioan Rus. La SC Alpa, SA acţionar majoritar (peste 95% din pachetul de acţiuni) a fost SC Sompan SA, firmă condusă de pesedistul Emil Săvan, unul dintre principalii finanţatori de campanie a PSD-iștilor dejeni. Influenţa de care se bucură Săvan este alimentată şi de relaţia de prietenie pe care o are cu fraţii Itu din Dej. Dacă unul este deputat, ceilalţi doi fraţi au preferat să se axeze pe afaceri.

”Suveicile” fraților Itu

Municipiul Dej este cunoscut și prin intermediul realizărilor fraților Itu. Cei trei, Mircea, Adrian și Cornel sunt implicați în politică și afaceri, astfel că nimic nu mișcă în oraș fără încuviințarea tacită a familiei care reușește să îmbine doctrina social-democratică cu afacerile ”capitaliste”.

Din 1994, Mircea Itu a lucrat la SC Tiger Someş, iar fraţii lui, Adrian şi Cornel, au fost directori la SC Someş SA, o altă companie pe care Vuza a reuşit să pună mâna.

Frații Itu fac parte dintr-un grup de oameni de afaceri și politicieni bine poziționați. SC Tiger Somes s-a desprins din combinatul de celuloză și hârtie deținut de omul de afaceri Ștefan Vuza. De asemenea, fostul șef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, a fost propulsat de Cornel Itu.

Mircea Itu a ocupat pentru o bună perioadă de timp funcția de director coordonator al Direcției de Apă Somes-Tisa, care gestionează județele Cluj, Bistrita-Năsăud, Sălaj, Maramureș și Satu Mare.

1 COMENTARIU

  1. Trebuie corectata CF in favoarea manastirii ca sa cuprinda TOATA suprafata folosita de manastirea franciscana. Trebuie retrocedata suprafata de 300 m patrati catre manastire. Apel si Curtea Europeana. Destul cu taranii infipti in mijlocul Dejului (de altfel ultra rural in componenta si comportament).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here