Space in the City – expoziție în parteneriat cu NASA la Cluj-Napoca

În perioada 6 februarie – 16 mai la Cluj-Napoca are loc un eveniment unic, expoziția Space in the City în colaborarea cu NASA și United States Space & Rocket Center. Experiența este una extrem de interactivă și relaxantă în același timp.

În cadrul expoziției puteți atinge la propriu fragmente provenite de pe Lună, vă puteți poza într-un costum de astronaut sau vedea istoriografia “cuceririi spațiului”, precum și alte activități.  În ceea ce privește condițiile sanitare, la eveniment, conform platformei oficiale, pot participa maximum 150 de persoane în același timp pentru a se păstra distanțarea, sunt dezinfectate suprafețele și bineînțeles, se poartă mască. 

Expoziția are loc în incinta Parcului Industrial Tetarom 1, hala H2, de vineri până duminică între ora 10 și 18. Biletele pot fi achiziționate atât online cât și la intrare începând cu 35 de lei și până la 120 de lei, în funcție de numărul de jetoane achiziționat. Pentru o imagine de ansamblu, expoziția beneficiază de 6 simulatoare iar costul este de 2 jetoane pentru fiecare activitate, puteți parcurge expoziția și fără a experimenta dispozitivele. Întreaga activitate durează 2-3 ore în funcție de interes și numărul persoanelor prezente.

O istorie a cuceririi spațiale

În cadrul expoziției poate fi văzută atât o replică a jurnalului din copilărie a lui Wernher von Braun cât și “carul rachetă” al acestuia. Braun este proiectantul rachetei V-2 și geniul din spatele sistemului de propulsie al programului american de aselenizare. Acesta a montat șase artificii pe lateralele unui car de lemn care a pornit pe o stradă din Berlin spre uimirea tuturor. Cercetătorul are o poveste extrem de dinamică, s-a născut pe teritoriul Regatului Rusiei în anul 1912, a fost conducătorul programului german de crearea a rachetelor și a fost adus în Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în cadrul unei operațiuni secrete. În SUA a devenit părintele programului spațial precum și dezvoltator al echipamentului pentru misiunile Apollo 11-17. 

 

Sputnik 1 și începerea cursei spațiale

În cadrul expoziției poate fi văzută și o replică a primului satelit artificial care a orbitat Pământul, este vorba de satelitul sovietic Sputnik 1, lansat în anul 1957 de la celebrul Cosmodrom Baikonur din Kazahstan. Corpul acestuia era în formă de sferă cu diametrul de 58 de cm la care au fost atașate 4 antene radio. Sistemul satelitului a funcționat pentru 22 de zile de la lansare până la epuizarea bateriilor. Acesta a parcurs aproximativ 70 de milioane de km în cele 1.400 de orbite în jurul Terrei până la intrarea în atmosfera terestră care a dus la distrugerea lui pe 4 ianuarie 1959, după trei luni de activitate. Satelitul a transmis informații despre densitatea atmosferei pe orbita inferioară a pământului și informații despre ionosferă. Această reușită a sovieticilor a îngrozit la propriu societatea occidentală, în special Statele Unite deoarece veșnicul inamic putea “privi” din ceruri. Acțiunea a impulsionat cercetătorii americani la progresul tehnologic care a dus la evenimentele cunoscute culminate cu aselenizarea din 1969 și cu primi și singurii pași făcuți vreodată pe Lună de către un om.

Costumul lui Yuri Gagarin

În cadrul expoziției poate fi admirat și costumul Colonelului Yuri Gagarin. Acesta este primul om care a zburat vreodată pe orbita Pământului în anul 1961. Colonelul a încercuit Terra timp de 108 minute cu o viteză de 27.400 km pe ora în prima și singura lui misiune spațială. Acesta s-a parașutat după reintrarea în atmosfera terestră în urma preluării comenzii manuale a navei spațiale. Yuri Gagarin deși și-a făcut ucenicia ca turnător într-o metalurgie, în timp ce studia la Liceul Tehnic din Saratov s-a înscris la cursuri de pilotaj. În anul 1957 a devenit pilot MiG-15 iar în anul 1960 după intense procese de selecție și experimente a fost ales pentru misiunea din anul 1961, eveniment în care a devenit Erou al Uniunii Sovietice.

După cum am precizat și anterior aceasta a fost singura misiune de acest gen a astronautului deoarece Gagarin a murit în urma unui accident în timp ce pilota un MiG. Cauzele evenimentului nu sunt încă clare deoarece toate probele au fost clasificate. În prezent sunt vehiculate mai multe ipoteze de la coliziunea cu un balon meteorologic, eroare umană, defecțiuni tehnice sau chiar asasinat. 

La eveniment mai sunt expuse și alte echipamente cum ar fi Costumul Apollo A7L. Acesta era modificat față de versiunea anterioară deoarece se dorea a fi mai ușor de utilizat împreună cu vehiculul Lunar Roving. Îmbunătățirile aduse reprezintă o premieră în cadrul Programelor Spațiale Americane deoarece se dorea o mai bună mobilitate și siguranță a echipajului. Drept urmare, astronauții nu mai erau nevoiți să fie conectați prin intermediul cordoanelor de nava spațială, acest costum era prevăzut cu un rucsac necesar susținerii vieții în spațiu. 

Pune degetul pe Lună 

Atracția expoziției este un fragment adus de pe Lună care poate fi atins. Exemplarele de acest gen foarte rar ajung în expoziții deoarece sunt supuse studiilor. În acest caz, fragmentul numit NWA 7834 a fost găsit în deșertul Sahara. 

Simulatoare spațiale 

Tot în cadrul NASA Expo poate fi văzut interiorul cabinei de control a unei navete spațiale sau experimentarea cu ajutorul tehnologiei VR a decolării și aterizării pe Marte cu turbulențe și îndrumător AI. Într-una dintre machete, de exemplu, vă puteți testa abilitățile de pilot prin efectuarea unei aterizări cu o navă spațială, se poate pilota un avion F-18 și lansa rachete în același timp sau pur și simplu efectuarea unui zbor cu o navetă printre zgârie nori. 

Printre atracții se mai află și experimentarea mersului pe Marte, exercițiu asemănător cu antrenamentele astronauților sau simularea pierderii controlului unei navete spațiale prin rotiri și balansări într-o capsulă. Pentru pasionați, în cadrul expoziției este organizat și un stand Star Wars unde sunt expuse în mărime naturală o clonă, Darth Vader, Yoda sau machete ale navelor din franciză. Atât la intarea cât și la ieșirea din pavilion este poziționat un stand cu suveniruri dintre cele mai diverse, de la brelocuri și măști până la telescoape sau machete de planete. 

Dumitru Prunariu promovează evenimentul

Space in the City este recomandat și de singurul român care a zburat vreodată în spațiu, Dumitru Prunariu în anul 1981. Acesta a petrecut în spațiu aproape 8 zile parcurgând peste 5 milioane de km fiind al 103-lea cosmonaut ajuns în spațiul extraterestru. Astronautul a fost selectat în cadrul programului Intercosmos inițiat de URSS adresat țărilor socialiste alitate în anul 1977. Dumitru Prunariu, pilot de avion la acea vreme, a intrat în top 3 persoane selectate din aproximativ 150 de aplicanți în urma a numeroase testări fizice, psihice și tehnice. Cei trei, Dumitru Prunariu, Cristian Guran și Mitică Dediu au ajuns la Moscova unde au fost testați de către specialiștii sovietici din cadrul Institutului de Cercetări Biomedicale în domeniul aviației și cosmonauticii. Cristian Guran a fost eliminat în urma descoperirii unor probleme ale aparatului vestibular. Cei doi piloți români rămași în proces au început pregătirea în anul 1978 împreună cu alte perechi din Bulgaria, Ungaria, Cuba și Mongolia în cadrul aceluiași program. În 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat oficial ca membru al echipajului mixt împreună cu Leonid Padov din URSS sub comanda căruia a fost oficiat zborul. Dumitru Dediu, a obținut calificative mai slabe și drept urmare a reușit să obțină doar poziția de rezervă a echipajului de mai sus.  

Stația Spațială Internațională

Deși până în prezent acest domeniu pare să fi fost singurul în care a existat cooperare între Statele Unite și Rusia, viceprimierul Yuri Borisov a anunțat că țara sa se va retrage din proiectul Stației Spațiale Internaționale început în anul 1998. Rusia dorește să finalizeze retragerea până în 2025 cu mențiunea că până în 2030 dorește lansarea propriei stații. Pentru intrarea în vigoare a acestor proiecte mai este nevoie doar de aprobarea lui Vladimir Putin, conform spuselor lui Dimitri Rogozin, șeful agenției spațiale a rusești, Roscosmos.