Spaţiile clujenilor, inchiriate in bataie de joc
Iulian Dascalu, Radu Vlas şi Nicolae Pop Baldi sunt trei afacerişti care caştiga bani pe spatele contribuabililor. Mai precis, spaţiile inchiriate de ei la preţuri minime genereaza profituri imense, ascunse uneori in spatele unor firme capuşa. Iulius Mall, Piaţa Mihai Viteazu şi Cladirea Biscuite sunt trei cladiri construite pe spaţii publice, iar proprietarii platesc preţuri aberante. Daca Iulian Dascalu plateşte 0,7 euro/mp pentru Iulius Mall, Radu Vlas plateşte 666 euro/luna pentru Mihai Viteazu, iar suma platita de Nicolae Pop Baldi pentru cladirea biscuite este de 389 dolari, echivalentul a 316 euro, respectiv 0,42 euro/ metru patrat.
Doua dintre cele trei contracte de lux in care clujenii pierd şi afaceriştii caştiga in urma inchirierii spaţiilor publice sunt semnate de Marius Nicoara, care era la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, iar cel de-al treilea contract este semnat de catre Emil Boc, un cunoscut de-al lui Radu Vlas.
Controversatul om de afaceri Iulian Dascalu, sprijinit in Justiţie de catre cuplul Daciana Deritei, nascuta Pop, şi Mircea Hrudei, dar şi din interiorul CJ de Mariuca Pop, a reuşit sa puna mana pe un spaţiu de 63.000 mp in cartierul Gheorghieni unde a construit Iulius Mall. In momentul de faţa, proprietarii Iulius Mall platesc o chirie de 1,4 euro pe metru patrat, respectiv 45.000 de euro pentru cei 63.000 de metri patraţi. Contractul a fost secretizat de catre Marius Nicoara, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Acesta nu este singurul spaţiu public inchiriat pe bani puţini, unul fiind inchiriat de afaceristul Radu Vlas, respectiv parkingul din Piaţa Mihai Viteazul, unde chiria este de 5 euro/mp, dar şi cladirea biscuite, unde chiria este de 0,42 euro/mp.
Cladirea Biscuite: 42 cenţi un metru patrat
Unul dintre cele mai mici preţuri platite contribuabililor pentru un spaţiu public este cel deţinut de afaceristul Nicolae Pop Baldi, care in fiecare luna achita doar 42 euro cenţi pentru fiecare metru patrat din faimoasa cladire biscuite. Spaţiul inchiriat de la CJ este de 748 mp. Baldi a aparut chiar in dosarul fostului primar Sorin Apostu, deoarece acesta ar fi incercat sa intervina pe langa Calin Stoia pentru a primi o autorizaţie de extindere de la Primaria municipiului Cluj-Napoca. In momentul in care omul de afaceri nu a reuşit sa primeasca autorizaţia, acesta ar fi apelat la Calin Stoia pentru a-i aranja o intalnire la Primaria municipiului Cluj-Napoca. Din rechizitoriul procurorilor am putea inţelege ca Stoia era un fel de secretar al municipiului, iar Baldi un om de afaceri care aşteapta ca banii sa ii deschida mai repede uşile.
Societatea care deţine ”City Business Center”, cunoscuta clujenilor drept cladirea biscuite, este Terimob Invest, deţinuta de Nicolae Pop Baldi. Acesta a mai derulat activitaţi in turism prin SC Carpia, unde a fost asociat chiar şi Radu Şter, fost asociat al ţepei Codec. El a mai fost asociat cu Bela Urasi şi Valentin Nicola in cadrul Codec. Cladirea are subsol, parter şi 6 etaje.
Falimentul Bancii Agricole, caştigul lui Sorin Dan
Imobilul deţinut de Terimob Invest a platit anterior pentru parcarile lipsa Primariei municipiului Cluj-Napoca, deşi cladirea deţinea la subsol o parcare. Cladirea biscuite a fost construita iniţial de Banca Agricola spre a-i deservi drept sediu in municipiul Cluj-Napoca, insa oficialii instituţiei financiare nu au mai reuşit sa ii faca inaugurarea, deoarece falimentul a rasunat holurile bancii. Construcţia a demarat in 1995, iar ulterior falimentului etajele 1 şi 5 ale cladirii au fost preluate de catre Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare(AVAB), mai precis in cursul anului in 2001. Restul imobilului a ajuns inapoi la instituţia care a preluat Banca Agricola, Raiffeisen Bank. Reprezentanţii AVAB au dorit ca cele doua etaje deţinute sa fie trecute in patrimoniul Consiliului Judeţean pentru a se transforma imobilul intr-o “Casa a Europei”, locaţie unde sa işi aiba sediul toate organismele care aveau legatura la acea vreme cu integrarea europeana. In loc sa transforme cladirea intr-un sediu european pentru instituţiile europene, Consiliul Judeţean, condus la acea vreme de Marius Nicoara, a hotarat sa organizeze o licitaţie a cladirii, respectiv pentru suprafaţa de 748 mp, aferent cotei de 68,75% din suprafaţa cladirii de pe Cuza Voda nr 1. Societatea Target Investment a cumparat de la Raiffisen Bank restul pana la 100% din cladire, iar societatea deţinuta la acea vreme de Sorin Dan a aşteptat a doua licitaţie. A platit 900.000 de dolari pentru spaţiu anunţand investiţii de 1,5 milioane de euro care nu au fost ulterior realizate.
Cum ajungi purtatoare de cuvant
“Primarul Cujului Emil Boc l-a pus la plata pe proprietarul "City Business Center", cladirea de birouri din proximitatea pieţii Mihai Viteazul. El a profitat de nevoia lui Nicolae Dan Pop Baldi – noul proprietar al imobilului -, de a-şi inregistra oficial societatea "Terimob Invest" ca titular al contractului de concesiune, pentru a recupera contravaloarea locurilor de parcare pe care investiţia realizata pe terenul concesionat nu le poate asigura. Masura face parte dintr-o campanie pe care Boc a pornit-o impotriva tuturor investiţiilor majore din centrul Clujului, realizate pe vremea mandatelor lui Gheorghe Funar, şi care nu şi-au respectat obligaţia de a crea şi locuri de parcare aferente cladirilor construite“, scria la sfarştiul anului 2006 Oana Buzatu intr-un articol in Romania Libera, cea care actualmente este purtatoare de cuvant la Primaria condusa de Boc.
Contractul Iulius Mall, desecretizat de Gazeta
Gazeta de Cluj a prezentat in exclusivitate contractul intregral semnat de Marius Nicoara cu Iulius Mall. Actul a fost ţinut la secret pentru a proteja bataia de joc pe banii publici. Actul a fost semnat de catre Marius Nicoara, Iulian Dascalu, Ioan Presecan, şeful UNIVERS T la acea vreme şi contabilul şef Maria Luca, de asemenea de la Univers T. Nicio alta persoana nu a avut acces pana atunci la dosar. Nicoara a vandut 63.000 mp din municipiul Cluj-Napoca pe o suma infima: 45.000 de euro. Nici nu vrem sa ne inchipuim cat a fost „darul” in acest caz pentru ca Nicoara se lafaie de atunci pe banii publici.
Amanetarea terenului public
Germania este ţara de destinaţie propriu-zisa a terenului din municipiul Cluj-Napoca. Din primul moment al semnarii contractului in care Marius Nicoara l-a favorizat pe omul de afaceri liberal Iulian Dascalu acesta a şi ipotecat terenul catre o banca din Germania, Eurohypo AG. Cu un asemenea contract preferenţial multe societaţi din Romania ar fi izbutit sa construiasca un mall in Cluj-Napoca. Relaţia dintre Marius Nicoara şi Dascalu se poate observa atat din articolele favorabile din contract, cat şi din persoanele implicate in schema care a capuşat bunul public. Astfel, in semnarea contractului a fost implicata chiar şi avocata Andrei Ramona Camelia. Ea este fiica secretarului Consiliului Judeţean(CJ) Cluj de la acea vreme, Mariuca Pop, şi verişoara primara cu procurorul Daciana Deritei nascuta Pop. Reamintim ca Daciana Deritei a intocmit alaturi de Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj, un dosar in care il favoriza pe Iulian Dascalu, care cica ar fi fost şantajat de catre Arpad Paszkany. Judecatorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotarat definitiv şi irevocabil ca Iulian Dascalu nu a fost şantajat de Paszkany. Dar relaţiile lui Dascalu cu justiţia clujeana sunt clar favorizante omului de afaceri, iar familia Pop impreuna cu Marius Nicoara au ingenuncheat in omului de afaceri, transformand un bun public intr-o afacere personala.
De la Nicoara la Dascalu: contract pe viaţa
Durata contractului nu este similara cu orice act din Romania, deoarece Marius Nicoara i-a acordat omului de afaceri ieşean o clauza care prevede ca acest act este semnat pe viaţa. Mai precis, pe toata perioada in care construcţia este in picioare Dascalu are contract.
Un alt lucru foarte ciudat din cadrul contractului este favorizarea firmelor lui Iulian Dascalu. Daca in cadrul contractului orice firma din cadrul Iulius Group poate intra sa faca orice intervenţia, in cazul plaţilor se ia in considerare doar o singura firma. Astfel, Iulian Dascalu poate avea profit imens pe alte firme şi trebuie sa aiba grija sa nu realizeze un profit mai mare decat 180.000 de euro pe firma Iulius Group. Daca firmele celelalte realizeaza profit mai mare nu este nicio problema, doar banul public nu trebuie sa se inmulţeasca precum cel personal.
Iulius Mall şi implicit Iulian Dascalu nu s-a ţinut de toate prevederile contractuale motivand ca a intervenit criza financiara. Autoritaţile judeţene ar putea rezilia acest contract care prejudiciaza banul public in orice moment. Mai mult decat atat, Direcţia Naţionala Anticorupţie(DNA) s-ar putea autosesiza in acest caz, datorita prejudicierii bunului public in ceea ce priveşte contractul semnat de Marius Nicoara. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a prejudiciat bugetul Consiliului Judeţean, iar prejudicierea dureaza in continuare de peste şase ani.
CJ refuza 250.000 de euro
Afacerile Iulius Mall Cluj sunt destul de profitabile conform informaţiilor pe care le furnizeaza oficialii companiei. Zeci de milioane de vizitatori anuali care fac shopping pe cei 147.000 metri patraţi ai mall-ului. Suprafaţa inchiriabila a centrului comercial este de 51.731, iar preţul mediu de inchiriere este, conform unor surse apropriate Iulius Mall, de minim 40 euro/mp. Dupa un scurt calcul am putea constata ca veniturile lunare ale Iulius Mall Cluj se ridica la aproximativ 2 milioane de euro, iar chiriaşii işi platesc singuri utilitaţile. Astfel, deşi Consiliul Judeţean s-ar putea imbogaţi cu minim 250.000 de euro pe luna, oficialii autoritaţilor locale se mulţumesc cu doar 45.000 de euro. Problema cea mai mare este ca Iulius Mall are datorii de 6,2 milioane de lei in 2010, conform ultimelor declaraţii oficiale la Ministerul Finanţelor. Aceste datorii ar putea fi invocate in cazul in care societatea ar dori renegocierea contractului, fapt pentru care şi-ar putea cere o chirie lunara chiar mai mica.
Vlas, prietenul Primariei
Parkingul din Mihai Viteazul pentru prieteni
Radu Vlas este un cunoscut apropriat al lui Emil Boc. Acesta a primit recent o autorizaţie de construcţie a unui bloc de 25 de etaje, contestata de catre 220 de familii. Vocea acestor suflete nu ajunge la Emil Boc, primarul fiind in concediu cand este vorba de defavorizarea prietenului sau.
5,42 euro/mp pentru Parkingul din Viteazu
Un teren de 3.616 metri patraţi format din trei parcele a primit Vlas in concesiune de la Primaria municipiului Cluj-Napoca:unul de 290 de metri patraţi situat pe Ploieşti nr. 6, unul de 210 metri patraţi situat pe Ploieşti nr 8 şi unul de 3.116 mp, respectiv Piaţa agroalimentara Mihai Viteazul. Corpul de proprietate a fost concesionat pe o perioada de 49 de ani de catre SC Ardeal Construct SRL. Durata de executie a lucrarilor de modernizare era stipulata ca fiind “conform prevederilor din autorizaţia de construire, fara a depaşi termenul de punere in funcţiune a intregului obiectiv, respectiv data de 1 octombrie 2007. Preţul concesiunii este de 110 euro/mp, adica suma totala de 397.760 euro. Plata esalonata se face in maximum 25 de ani, stabilindu-se o taxa anuala de concesionare in suma de 15.910,40 euro.
“Concesionarea poate inceta prin: expirarea duratei de concesionare, rascumparare de catre concedent, retragerea concesiunii ca urmare a rezilierii contractului, renunţare. Daca parţile nu se inţeleg asupra preţului rascumpararii, urmeaza a se adresa instanţei de judecata”, se arata in contractual dintre parţi.
Profit de 30 de ori pentru Vlas
“Hala agroalimentara Mihai Viteazul este situata la parterul complexului Multiplex LEU pe o suprafaţa de 3.000 mp, şi este administrata de SC Ardeal Construct SRL. Taxa pentru comercianţi este de 160 euro/mp/luna“, se arata pe site-ul oficial al Primariei. Avand in vedere ca cei de la Ardeal Construct platesc primariei o taxa de 5,18 euro/mp/luna am putea concluziona ca aceştia umfla preţurile de 30 de ori.
Chiar pe site-ul primaiei se arata ca alte pieţe sunt mai ieftine decat cele private. “Taxa pentru comercianţi – 1 leu/masa/zi, un preţ extrem de mic comparativ cu pieţele private“, se arata pe site-ul primariei legat de Piaţa Abator. Calculat lunar ar fi un preţ de 6 euro/luna, de 26 ori mai mic decat preţul practicat de Radu Vlas.
3.000 de metri, inchiriaţi la preţ de trei
Pe un teren ultra-central Radu Vlas plateşte aproximativ 676 de euro pentru fiecare luna de teren concesionat de la Primaria municipiului Cluj-Napoca. Cu trei metri inchiriaţi la comercianţii care vand in Piaţa Mihai Viteazu Vlas reuşeste sa işi caştige banii pe care trebuie sa ii plateasca lunar primariei municipiului Cluj-Napoca. Vlas susţine ca a investit 17 milioane de euro in Piaţa Mihai Viteazu.
Tiberiu Hrihorciuc
