Specialiştii CTATU vin cu propuneri pentru gigantul ansamblu rezidenţial ce se va construi pe strada Maramureşului

Pe strada Maramureşului se va construi un ansamblu rezidenţial de zece blocuri, un proiect imobiliar cu aproape 700 de apartamente şi cu servicii. Proiectul a fost prezentat în şedinţa din 14 mai a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) unde s-au prezentat mai mulţi vecini care şi-au exprimat nemulţumirile faţă de proiect. Aceştia au făcut şi în trecut o serie de reclamaţii şi sesizări pentru a nu permite ca Planul Urbanistic Zonal (PUZ) să fie aprobat în forma actuală.

Proiectul prevede aproximativ 680 de apartamente, dar şi opt spaţii comerciale, o unitate tip “afterschool” şi 700 de parcări propuse, din care 90 supraterane.

“În tema de proiectare stabilită am încercat să includem un ansamblu mixt, cu spaţii comerciale la parter şi mezanin poziţionate spre pârâul Nadăş. Ne gândim ca spre pârâu să avem spaţii comerciale, poate inclusiv cu acces al publicului acolo, vor fi servicii, restaurant, o clinică ce ar funcţiona în unul din spaţii. Propunem mai multe imobile de locuinţe, în sistem pavilionar, ca să fie o expunere cât mai însorită”, a spus la şedinţă reprezentantul beneficiarilor, arhitectul Claudiu Botea.

Vecinii se tem că vor fi ”sufocaţi” şi că le va fi stânjenită intimitatea

La sfârşitul lunii noiembrie, s-a montat un panou pe fosta întreprindere Tehnofrig, strada Maramureşului nr. 36, unde urmează a se edifica cele zece blocuri, prin care se anunţa intenţia de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea ansamblului rezidenţial S+P+6+ER.

Încă de când au văzut panoul pus la solicitarea unui administrator de bloc din zonă, vecinii au început să facă sesizări Primăriei Cluj-Napoca, deoarece regimul de înălţime este mult prea mare pentru casele din zonă şi pentru câteva blocuri cu două etaje de pe strada Jean Jaures, strada vecină până unde se va întinde ansamblul rezidenţial propus.

Clujenii de pe strada Maramureşului nr. 36 se tem şi de aglomeraţia ce se va crea şi automat de numărul insuficient de parcări, având în vedere că spaţiul destinat parcărilor a unui bloc din zonă în care locuiesc 60 de persoane este deţinut în coproprietate cu iniţiatorii proiectului, iar în PUZ, spaţiul respectiv se arată ca fiind viitor spaţiu verde pentru blocurile ce se vor construi, deci se vor desfiinţa parcările actuale.

Administratorul unui bloc vecin, Leontin Brie, ne-a declarat că încă din 2012 exista un PUZ tot pentru zona aceasta, PUZ aprobat de Consiliul Local, dar pe care iniţiatorii nu l-au început pentru că acum vor să-l modifice pentru a construi mai mult, spune acesta.

Cei mai afectaţi par a fi clujenii care locuiesc la case, blocul ce urmează a fi edificat le vor umbri locuinţele. Proprietarii de pe strada Maramureşului nr. 40 şi nr. 44 au făcut şi ei sesizări legate de intenţia elaborării PUZ-ului. Pe lângă aglomerarea excesivă ce s-ar produce şi regimul de înălţime care li se pare enorm de mare în comparaţie cu clădirile existente în zonă, distanţa între casele acestora şi construcţia propusă este mult prea mică.

”Un bloc cu S+P+6E+ ER ar umbri locuinţele noastre pe aproape toată durata zilei şi ne-ar stânjeni intimitatea”, susţin vecinii.
Problemele ridicate de specialiştii in comisie

Membri CTATU au făcut p serie de observaţii şi recomandări privind proiectul, care nu a fost aprobat în forma propusă şi urmează să fie regândit şi rediscutat.

O primă mare problemă în zonă: este deficitul de creşe şi grădiniţe. La cele 680 de apartamente noi, ar apărea în zonă încă 100 de copii de până la 6 ani, a calculat sociologul Norbert Petrovici, membru CTATU.

Vlad Negru, membri CTATU a intervenit şi a spus că, conform Planului Urbanistic General (PUG), ar trebui să existe un contract de urbanizare cu Consiliul Local, însă acesta crede că se poate face o excepţie în acest caz, ”fiindcă există un HCL care prinde şi acest teren”.

Negru ridică şi problema care ţine de circulaţie, spunând că accesele pe teren sunt insuficiente, ”dar probabil investiţia ar trebui etapizată şi condiţionată de accese. Ca mobilare urbanistică, nu aş pune parcări pe marginea râului Nadăş, acolo se pretează zonă verde. Poate mobilarea urbanistică ar merita revăzută. Acolo e o parcelă mare, care clar trebuie reinclusă în circuit civil, dar mobilarea pe oblic pare străină de aspectul cartierului”.

Pentru că deocamdată nu există un studiu de trafic pentru zonă, aspectele legate de circulaţii nu au putut fi lămurite în şedinţă. S-a stabilit însă că ar putea fi utilă amenajarea de sensuri giratorii.

În forma actuală, proiectul nu poate fi promovat, a sintetizat arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. “Acest proiect nu trebuie să devină o enclavă“, a spus Bozac, pledând pentru legături pietonale, de-a lungul Nadăşului.

Arhitectul Mihai Raci a menţionat că ”trebuie gândite legături, să se folosească oraşul integrat”, mai ales că proiectul propus se învecinează cu zone de case şi blocuri.

“Restructurarea urbană presupune utilităţi urbane, care nu se pot face dacă nu se eliberează spaţiu. Sunt blocuri băgate cât de mult se poate”, a fost de părere arhitectul Romulus Zamfir, membru CTATU.

Arhitectul Claudiu Botea a precizat însă că e vorba de un proiect cu un Procent de Ocupare a Terenului de numai 30%, iar distanţa minimă până la limita de proprietate este de 11,5 metri, în condiţiile în care clădirile au 20 de metri înălţime.

“Asta e cea mai mică distanţă, sunt zone unde distanţa e de 15 metri sau chiar 17. Spre vecinătăţi e doar zonă verde”, a spus Botea.

Emil Boc nu s-a declarat împotriva proiectului imobiliar

Deşi nu a fost împotriva investiţiei, Emil Boc s-a arătat interesat şi de intervenţiile vecinilor.

“Noi nu suntem împotriva dezvoltării oraşului, dar dumneavoastră, specialiştii, trebuie să spuneţi: avem nevoie de sens giratoriu, pod, să spuneţi exact de ce e nevoie, ca să nu ajungem în situaţia în care oamenii care vor sta acolo să aibă probleme. Nu suntem împotriva dezvoltării zonelor de regenerare urbană, dar lucrurile să se facă în ideea calităţii spaţiului”.

Propunerea arhitectului şef al judeţului

Claudiu Salanţă,  arhitectul-şef al Clujului a făcut o propunere: “Aş renunţa la unele imobile; cu regimul de înălţime nu aş avea o problemă, ar putea fi chiar mai mare, dacă se renunţă la clădiri. Trebuie gândit cvartalul în ideea în care ne imaginăm zona peste 10-20 de ani. Poate fi regimul de înălţime mai mare, dar şi retragerea clădirilor să fie mai mare, nu ar fi o problemă de însorire, iar coeficienţii ar fi păstraţi. Drumul şerpuit propus e foarte greu de realizat”.

Primarul Emil Boc a propus şi el câteva principii de lucru: “Să vorbim de calitatea spaţiului urban, calitate în detrimentul cantităţii. Să ne ferim de aglomerări, de ghetouri, cum se exprima un vecin, gândiţi structuri de calitate, ca şi vecinii să fie liniştiţi. Sunt convins că şi investitorii vor avea deschidere”, a spus Boc.

Au rămas însă temele de lucru, pentru o nouă variantă de proiect, conform concluziilor CTATU: studiu de circulaţie, posibilă creşă şi grădiniţă, analiza regimului de înălţime şi a numărului de blocuri, situaţia turnului de apă şi un posibil studiu de însorire.

Cine este beneficiarul proiectului imobiliar

Iniţiatorul proiectului este SC GEAINV SA, firmă ce se ocupă de cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Societatea este condusă de Clara Tăşnadi, Ioana Ramona Crişan şi Haynalka Nistor, iar ca şi asociaţi juridici, două offshore-uri din Cipru – Localink LTD, Thelteck LTD.

Clara Tăşnadi este expert contabil şi şefă la TC CONT (Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal). De asemenea, administrează firma de dezvoltare (promovare) imobiliară INFO SPORT SRL împreună cu asociatul ei Dorel Goia, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri clujeni. Această firmă funcţionează din 2007 şi de atunci până în 2015 (ultimul an înregistrat) cifra de afaceri este zero. Tot cu Dorel Goia şi cu soţia acestuia, Maria Daniela Goia, au condus timp de zece ani, firma NEWCOCO SRL, care acum este radiată şi avea ca obiect de activitatecumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Culmea, în toţi cei zece ani, cifra de afaceri a acestei societăţi a fost tot zero, iar profitul pe minus, exceptând anul 2005.

Împreună cu Ioana Ramona Crişan şi Haynalka Nistor, amintiţi mai sus, conduc Naria Invest SA, firmă ce se ocupă tot cu cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare. Înfiinţată de opt ani, cifra de afaceri a firmei este zero, excepţie fiind anul 2011 când a înregistrat o sumă nesemnificativă de 259 lei, iar în 2012 de 8.403 lei.

Ioana Ramona Crişan, pe lângă SC Geaniv SA, administrează încă trei firme, una dintre ele am menţionat-o mai sus. Două dintre ele, Elba Novo SRL şi Soce Impex SA au acelaşi obiect de activitate – cumpărarea, vânzarea, închirierea imobiliarelor proprii. Elba Novo SRL(numitp anterior HC Invest SRL şi Powerax SRL)este înfiinţată de 11 ani, dar de cinci ani cifra de afaceri este zero, profitul pe minus şi datoriile mari. Şi a treia firmă, Bestdo SA ce se ocupă de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management înregistrează o cifră de afaceri zero din 2008 (excepţie 2012), la fel ca cea precedentă.

Haynalka Nistor, cel de-al treilea administrator al firmei SC Geaniv SA este de asemenea şi el expert contabil şi administrează încă trei firme – Naria Invest SA (menţionată mai sus), Auto Crisconsulting SRL şi Tehnofrig Center SA, ce are ca obiect de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Cea din urmă, o administrează împreună cu Ioana Laura Beligar, iar asociat persoană juridică este Crisad Consulting SRL – firmă de contabilitate şi audit financiar, administrată de Raveca Buda.